Ziua Mondială a Siguranței Alimentare este sărbătorită anual la 7 iunie pentru a atrage atenția și a mobiliza acțiuni pentru prevenirea, detectarea și gestionarea riscurilor transmise prin alimente și îmbunătățirea sănătății umane. Tema campaniei din acest an este: “Mâncare mai sigură, sănătate mai bună” * Se estimează că 600 de milioane - aproape 1 din 10 persoane din lume - se îmbolnăvesc după ce consumă alimente contaminate și 420.000 mor în fiecare an, ceea ce duce la pierderea a 33 de milioane de ani de viață sănătoasă * 110 miliarde de dolari se pierd în fiecare an cu cheltuieli medicale rezultate din mâncare nesigură, în țările cu venituri mici și medii * Copiii sub 5 ani suportă 40% din povara bolilor transmise prin alimente, cu 125.000 de decese în fiecare an * Bolile alimentare împiedică dezvoltarea socio-economică prin presiunile asupra sistemelor de îngrijire a sănătății, economiilor naționale, turismului și comerțului la nivel mondial.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a stabilit Ziua Mondială a Siguranței Alimentare în 2018 pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la această problemă importantă. OMS și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) facilitează în comun respectarea Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare, în colaborare cu statele membre și alte părți interesate.
Accesul la cantități suficiente de alimente sigure și hrănitoare este factorul cheie pentru susținerea vieții și promovarea sănătății. Alimentele nesigure, care conțin bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice dăunătoare cauzează peste 200 de boli, de la diaree la cancer. De asemenea, creează un cerc vicios - boli și malnutriție, care afectează în special sugarii, copiii mici, bătrânii și bolnavii. Este necesară o bună colaborare între guverne, producători și consumatori pentru a asigura alimente corespunzătoare și sisteme alimentare mai puternice.
BOLI DE ORIGINE ALIMENTARĂ ȘI CAUZELE ACESTORA
Bolile alimentare sunt de obicei de natură infecțioasă sau toxică și sunt cauzate de bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice care pătrund în organism prin alimente contaminate. Contaminarea chimică poate duce la otrăvire acută sau la boli pe termen lung, cum ar fi cancerul. Multe boli de origine alimentară pot duce la dizabilități de lungă durată și la deces. Câteva exemple de pericole alimentare sunt enumerate mai jos.
Bacterii
* Salmonella, Campylobacter și Escherichia coli enterohemoragică sunt unii dintre cei mai frecventi agenți patogeni de origine alimentară care afectează milioane de oameni anual, uneori cu reacții severe și chiar fatale. Simptomele pot fi: dureri de cap, febră, greață, vărsături, dureri abdominale și diaree. Alimentele implicate în focarele de salmoneloză includ ouăle, păsările de curte și alte produse de origine animală. Infecțiile alimentare cu Campylobacter sunt cauzate în principal de laptele crud, carnea de pasăre crudă sau insuficient gătită și apa de băut. Escherichia coli enterohemoragică este asociată cu laptele nepasteurizat, carnea insuficient gătită și fructele și legumele proaspete contaminate.
* Infecțiile cu Listeria pot duce la avort spontan sau la moartea nou-născuților. Deși apariția bolii este relativ scăzută, consecințele grave și uneori fatale ale Listeriei asupra sănătății, în special în rândul sugarilor, copiilor și vârstnicilor, le plasează printre cele mai grave infecții alimentare. Listeria se găsește în produsele lactate nepasteurizate și în diverse alimente gata preparate și poate rezista chiar la temperaturi foarte scăzute.
* Vibrio cholerae poate infecta oamenii prin intermediul apei sau al alimentelor contaminate. Simptomele pot include dureri abdominale, vărsături și diaree apoasă abundentă, care duc rapid la deshidratare severă și, posibil, la moarte. Orezul, legumele, preparatele cu mei și diferite tipuri de fructe de mare au fost implicate în focarele de holeră.
Antimicrobienele, cum ar fi antibioticele, sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii, inclusiv agenți patogeni de origine alimentară. Cu toate acestea, utilizarea excesivă și abuzul lor în medicina veterinară și umană sunt legate de apariția și răspândirea bacteriilor rezistente, făcând ca tratamentul bolilor infecțioase să devină ineficient la animale și la oameni.
Viruși
Unii viruși se pot transmite prin consumul de alimente. Norovirusul este o cauză frecventă a infecțiilor alimentare; se caracterizează prin greață, vărsături abundente, diaree apoasă și dureri abdominale. De asemenea, virusul hepatitei A poate fi transmis prin alimente și poate provoca boli hepatice de lungă durată. Se transmite, de obicei, prin fructe de mare crude sau insuficient gătite sau prin produse crude contaminate.
Paraziți
Unii paraziți, cum ar fi trematodele (specifici peștilor), se transmit doar prin alimente. Alții, de exemplu tenii precum Echinococcus spp sau Taenia spp, se transmit prin alimente sau prin contactul direct cu animale. Alți paraziți (Ascaris, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica sau Giardia) intră în lanțul alimentar prin apă sau prin sol și pot contamina produsele proaspete.
Prionii
Prionii, agenți infecțioși compuși din proteine, sunt unici prin faptul că sunt asociați cu forme specifice de boli neurodegenerative. Encefalopatia spongiformă bovină (ESB, sau așa-numita boală a vacii nebune) este o boală prionică la bovine, asociată cu varianta bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD) la om. Consumul de produse din carne care conțin material de risc, cum ar fi țesutul cerebral, este calea cea mai probabilă de transmitere a agentului prionic la om.
Produse chimice
O preocupare esențială pentru sănătate o reprezintă toxinele naturale și poluanții mediului.
* Toxinele naturale (micotoxine, biotoxine marine, toxinele din ciupercile otrăvitoare) se găsesc în unele alimente de bază, cum ar fi porumbul și alte cereale care conțin niveluri ridicate de micotoxine, produse de mucegaiul pe cereale. Consumul pe termen lung poate afecta sistemul imunitar și dezvoltarea normală sau poate provoca anumite forme de cancer.
* Poluanții organici persistenți (POP) sunt compuși care se acumulează în mediu și în corpul uman; sunt rezistenți la acțiunea chimică și biologică a agenților de mediu, adică la degradare. Sunt cunoscuți 12 astfel de poluanți, cu proprietăți toxice, influențând negativ viața orga-nismelor vii. Exemplele cele mai cunoscute sunt dioxinele și bifenilii policlorurați (PCB), care sunt produse secun-dare ale proceselor industriale și ale incinerării deșeurilor. Se găsesc în întreaga lume, în mediul înconjurător, și se acumulează în lanțul trofic al animalelor. Sunt extrem de toxice și pot provoca probleme de reproducere și dezvoltare, pot afecta sistemul imunitar, pot interfera cu hormonii și pot provoca boala canceroasă.
* Metalele grele precum plumbul, cadmiul și mercurul provoacă leziuni neurologice și renale. Contaminarea alimentelor cu metale grele se produce, în principal, prin poluarea apei și a solului.
POVARA BOLILOR ALIMENTARE
Povara acestui tip de boli pentru sănătatea publică și pentru economiile țărilor a fost adesea subestimată din cauza subraportării și a dificultății de a stabili relații cauzale între contaminarea alimentelor și bolile sau decesele rezultate.
Raportul OMS din 2015 privind povara globală a bolilor de origine alimentară a prezentat primele estimări, făcând referire la afecțiuni cauzate de 13 agenți de origine alimentară (bacterii, viruși, paraziți, toxine și substanțe chimice) la nivel global și subregional, subliniind că peste 600 de milioane de cazuri de boli de origine alimentară și 420.000 de decese pot surveni într-un singur an. Această povară cade în mod disproporționat asupra grupurilor aflate în situații vulnerabile și în special asupra copiilor sub 5 ani, mai ales în țările cu venituri mici și medii.
Raportul din 2019 al Băncii Mondiale privind povara economică a bolilor alimentare a arătat că pierderea totală de productivitate asociată cu acest tip de boli, în țările cu venituri mici și medii, a fost estimată la 95,2 miliarde de dolari americani anual, iar costul anual al tratamentelor a depășit 15 miliarde de dolari.
Urbanizarea și schimbările survenite în obiceiurile de consum au dus la creșterea numărului de persoane care cumpără și mănâncă alimente preparate în locuri publice. Globalizarea a determinat creșterea cererii consumatorilor pentru o varietate mai largă de alimente, rezultând un lanț alimentar global din ce în ce mai complex și mai lung. Schimbările climatice vor avea un impact tot mai mare asupra siguranței alimentelor.
Aceste provocări impun producătorilor de alimente o responsabilitate crescândă în siguranța alimentelor, deoarece incidentele locale pot evolua rapid în urgențe internaționale, datorită vitezei și gamei largi de distribuție a produselor.
Întrucât siguranța alimentară este o prioritate de sănătate publică, guvernele trebuie să o trateze ca atare, iar producătorii și consumatorii sunt sfătuiți și încurajați să respecte cele cinci principii de siguranță a alimentului: curățenia, separarea alimentelor gătite de cele crude, folosirea apei și alimentelor din surse sigure și prepararea alimentelor la temperaturi corespunzătoare, de peste 75 de grade Celsius. (surse documentare: who.int/news/fact-sheets/detail/food safety; who.int/news/item/07-03-2022-world-food-safety-day-2022-theme-h imountelizabeth.com.sg)
Documentar de ILEANA SANDU
