La nivel global, industria tutunului este responsabilă, anual, de pierderea a 8 milioane de vieți omenești, 600 de milioane de arbori, 200.000 de hectare de pământ, 22 de miliarde de tone de apă și emite circa 84 milioane de tone de bioxid de carbon* Produsele din tutun, de cele mai multe ori aruncate în natură, conțin peste 7.000 de substanțe chimice toxice * Fiecare din cele 4.500 de trilioane de mucuri de țigară aruncate anual în natură, poate polua până la 100 de litri de apă * Un sfert din cultivatorii de tutun suferă de boala tutunului verde, o formă de otrăvire, prin piele, cu nicotină * Fiind în contact permanent cu frunzele de tutun, cultivatorii consumă zilnic echivalentul nicotinei conținute în 50 de țigări.
La începutul acestei săptămâni, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat campania globală 2023 pentru Ziua Mondială Fără Tutun (marcată, anual, la 31 mai), campanie axată pe încurajarea reducerii suprafețelor agricole cultivate cu tutun în favoarea culturilor alimentare durabile.
Adâncirea crizei alimentare globale - alimentată de conflicte - schimbările climatice, impactul pandemiei de COVID-19, efectele economice ale războiului din Ucraina contribuie la creșterea prețurilor la alimente, combustibili și îngrășăminte. În acest context - subliniază oficialii OMS - cultivarea și producția de tutun produc daune ecologice globale, pe termen lung, și joacă un rol determinant în configurarea viitorului agriculturii și al securității alimentare.
În prezent, tutunul este cultivat în peste 125 de țări, în scop comercial, pe o suprafață de 4 milioane de hectare - o suprafață mai mare decât a Republicii Rwanda (26.300 km pătrați). Efectele nocive asupra mediului sunt evidente mai ales în țările cu venituri mici și medii - cele mai mari cultivatoare de tutun - unde apa și terenurile agricole sunt esențiale - pentru a produce alimente, dar sunt folosite pentru a cultiva această plantă dăunătoare, în paralel cu defrișarea masivă a pădurilor.
Campania inițiată de OMS va încuraja guvernele să pună capăt subvențiilor destinate cultivării tutunului, folosindu-le, în schimb, pentru programe de înlocuire cu specii de culturi care contribuie la îmbunătățirea securității alimentare și a nutriției. Scopul campaniei este și acela de a crește gradul de conștientizare cu privire la modurile în care industria tutunului împiedică aceste eforturi și contribuie la adâncirea crizei alimentare.
Ziua Mondială Fără Tutun 2023 va fi, de asemenea, un bun prilej de a mobiliza guvernele și factorii de decizie politică pentru a-i sprijini pe cultivatori să treacă la crearea de ecosisteme pentru culturi alternative și va încuraja cel puțin 10.000 de fermieri, la nivel global, să renunțe la cultivarea tutunului.
“Industria tutunului, unul dintre cei mai mari poluatori, profită de condițiile precare de trai ale cultivatorilor, creând grupuri de influență care fac lobby împotriva schimbărilor de politică ce vizează reducerea cererii de tutun”, a spus dr. Ruediger Krech, expert OMS: cultivatorii - a explicat acesta - se află adesea în raporturi contractuale cu industria tutunului și sunt prinși într-un cerc vicios al datoriilor. În majoritatea țărilor, industria tutunului le furnizează semințele și materialele necesare, ceea ce face ca renunțarea la cultivarea tutunului să fie foarte dificilă din perspectiva cultivatorilor. Or, de cele mai multe ori, industriașii nu le oferă acestora un preț corect pentru produsul lor, iar cultivatorii nu reușesc să ramburseze integral împrumuturile contractate.
Campania globală va crește gradul de conștientizare cu privire la producția de culturi alternative și la oportunitățile de marketing pentru cultivatorii de tutun și îi va încuraja să treacă la plante de cultură alimentare, durabile și hrănitoare. Acestea le vor hrăni familiile, dar și alte milioane de oameni la scară globală și îi vor ajuta să se elibereze din ciclul vicios și generator de datorii al cultivării tutunului. Campania va sprijini, de asemenea, guvernele în dezvoltarea politicilor, strategiilor adecvate și a condițiilor de piață care să permită fermierilor cultivatori de tutun să se orienteze către culturile alimentare.
Potrivit Raportului OMS “Tutun - otrăvirea planetei noastre”, cantitatea de carbon emanată ca urmare a producerii, procesării și transportului produselor din tutun este echivalentă cu o cincime din cantitatea de bioxid de carbon produsă, anual, de industria companiilor aeriene comerciale, contribuind și mai mult la încălzirea globală.
Dr. Krech atrage atenția că produse precum țigările, tutunul fără fum și țigările electronice contribuie, de asemenea, la creșterea poluării cu plastic. Filtrele de țigări conțin micro-materiale plastice și reprezintă a doua cea mai mare formă de poluare cu plastic la nivel mondial.
Pe de altă parte, costurile cu activitățile de curățare a produselor din tutun împrăștiate de-a lungul și de-a latul planetei cad în sarcina contribuabililor, nu în cea a industriei care creează problema. În China, de exemplu, aceste activități costă anual aproximativ 2,6 miliarde de dolari, iar în Germania, peste 200 de milioane.
Nu în ultimul rând, OMS pledează pentru instituirea unor taxe “usturătoare” pe tutun (care ar putea include și o taxă de mediu), și se angajează să ofere servicii de sprijin pentru a-i ajuta pe oameni să renunțe la fumat.
În țara noastră, comuna cu cea mai mare cultură de tutun este Bratovoești - județul Dolj, unde se produce un sfert din producția de tutun din Romania.
(sursa - who.int)
Documentar de Ileana Sandu
