Peste 100 de preoți ortodocși români și cei 32.000 de locuitori din Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța au fost exterminați cu samavolnicie în prima agresiune-ocupație militară sovietică.
Fără să țină cont de înțelegerile oficiale româno-sovietice, Armata Roșie a trecut Nistrul încă de la 28 iunie 1940, iar Prutul - deși data convenită era fixată la 30 iulie, ora 13 - l-a atins la 30 iunie 1940. De atunci, românii din cele 3 zone au fost lăsați fără apărare, în condițiile în care Guvernul de la București a interzis folosirea armamentului din dotare de către Armată, Jandarmerie și Poliție, așa încât agresorii bolșevici, cu concursul minorităților autohtone, au putut să acționeze liber, cu ură, împotriva Statului Român, Armatei Române și populației românești. Atitudinea lor, ostilă, a avut de fapt specificul stării de război: s-au comis crime, torturi și mutilări; s-a deschis focul; s-au luat prizonieri; unitățile militarizate române au fost dezarmate; s-au făcut deportări; au fost sechestrate trenurile care îi evacuau pe reprezentanți ai Statului Român, s-au capturat materiale de război; averile Bisericii au fost confiscate de statul sovietic; s-au fixat impozite exagerate pentru biserici; clădirile bisericilor au fost transformate în săli de spectacole, magazii, cazărmi, grajduri, 13 biserici au fost distruse; 27 de biserici au fost transformate în cluburi; peste 100 de preoți ortodocși au fost executați sau deportați, fiind considerați “dușmani ai puterii sovietice”; peste 300.000 de români au fost arestați, deportați sau uciși (12,23% din populația Basarabiei) etc. Despre această tragedie sfâșietoare a românilor de peste Prut, iată un citat extras din arhiva M.Ap.N. de istoricul A.M. Stoenescu: “În toate orașele basarabene și nord-bucovinene, ca la un consemn, s-au format grupuri de evrei înarmați, în majoritate tineret de ambele sexe, care numaidecât au început acțiunea teroristă. Au fost împușcați cu predilecție funcționarii judecătorești, cei polițienești, slujitorii altarului, precum și funcționarii financiari, aceștia din urmă cu ocazia devalizării diferitelor casierii ale Statului, întrucât în afara zelului revoluționar, bandele teroriste au arătat, în timpul desfășurării acțiunilor, o pronunțată tendință pentru adunarea de capital, în flagrantă contradicție cu principiile anticapitaliste cuprinse în doctrină în numele căreia desfășurau acțiunea. Nu a fost cruțată nici armata și zilnic sosesc noi informații despre ofițeri, subofițeri și soldați care, chiar fără a fi contrazis intențiile comuniștilor evrei de a se manifesta, au fost împușcați sau schingiuiți” (Corvin Lupu, Confruntări româno-evreiești, editura Elion, 2017, pg.93).
Vă prezint lista parțială a preoților ortodocși români, de peste Prut, care și-au dat viața pentru Hristos și neamul românesc: Gheorghe Fotescu, născut în 1896 la Voicineț (județul Lăpușna), a fost preot în parohia Cimitirului din orașul Tighina. Pe când se retrăgeau trupele române, la 28 iunie 1940, bandele iudeo-bolșevice au început să terorizeze populația românească. Acestea, după ce i-au tăiat limba și urechile, l-au ucis în Altar și au incendiat biserica; Teodosie Svetenco, născut în 1879 la Nedobăuți (județul Hotin), a fost preot la Gâsca (orașul Tighina). După ce i-au confiscat casa, a ajuns în stradă cu soția și cei 5 copii. Opunându-se comuniștilor sovietici, care vroiau să distrugă biserica, a fost mutilat în mod groaznic. Localnicii parohiei l-au înmormântat în curtea bisericii, la 19 iulie 1941; Teodor Bunescu s-a născut, în 1894, la Vânători (Chișinău). Pe când era preot la Zubrești, județul Lăpușna, a fost arestat de serviciul secret sovietic N.K.V.D. și împușcat; Teodor Chirilov a văzut lumina zilei în 1873. A fost preot la Șerpeni, Tighina. N.K.V.D. l-a arestat și ucis; Eustatie Chiriță s-a născut în 1888 și a fost preot la Pitușka, județul Chișinău. La 13 iulie 1941, N.K.V.D. l-a arestat, l-a dus cu alți localnici în pădure și au fost împușcați cu toții; Pavel Ciochir s-a născut în 1913. A fost preot la Enechești, județul Cahul. Când trupele sovietice s-au retras, a fost arestat și omorât; Gavriil Doliscinschi s-a născut în 1874. A fost preot în Valea Trăisteni, județul Lăpușna. Comuniștii l-au arestat și ucis; Mihai Ghilea s-a născut în 1890. A fost preot la Unțești, județul Bălți. N.K.V.D. l-a arestat sub acuzația de “agent al Serviciului de spionaj român”. În 1942 a fost judecat la Barnaul și împușcat; Nicanor Maleschii s-a născut în 1905. A fost preot la Palanca, județul Cetatea Albă. Doi evrei comuniști l-au împușcat, în stradă, la 28 iunie 1940; Petru Sinitân s-a născut în 1883. A fost preotul Catedralei orașului Cetatea Albă. Pe când Armata Română începuse să se retragă, evreii comuniști l-au împușcat în gară, la 28 iunie 1940, împreună cu șeful gării și ajutorul acestuia; Vasile Stihie s-a născut în 1888. În 1914 a fost diacon la catedrala din Bolgrad, iar în 1916 la Ismail. Pentru că s-a opus ca sovieticii comuniști să jefuiască biserica, a fost împușcat; Mihail Țepordei
s-a născut în 1886. A fost preot la Ceramurza, județul Tighina. Sovieticii l-au asasinat; Vasile Bodrug s-a născut în 1902. A fost preot la Dușmani, județul Bălți. În 1941, “justiția” bolșevică l-a condamnat la moarte și împușcat; Dimitrie Buiuc s-a născut în 1899. A fost preot la Domulgeni, județul Soroca. Criminalii bolșevici l-au ucis la 15 septembrie 1940; Ieremia Cioran s-a născut, în 1867, la Belența (județul Hotin). A fost preot la Cotâleva, județul Hotin. Pe timpul Primului Război Mondial a slujit pe front ca preot militar. După ce N.K.V.D. l-a arestat la 12 iulie 1940, a fost întemnițat și, la 27 iunie 1941, omorât; Ilie Cornei s-a născut în 1903. A fost preot la Clișcăuți, județul Hotin. Sovieticii comuniști l-au ucis la 1 februarie 1941; Teofan Ignatovici s-a născut în 1899. A fost preot la Babin, județul Hotin. În catehezele sale a învățat poporul să se ferească de rătăcirile sectare. Pe când trupele sovietice se aflau în retragere, el și soția sa au fost duși la marginea satului și împușcați; Gheorghe Mihalache s-a născut, în 1909, la Susleni, județul Orhei. A fost preot la Tănătari, județul Tighina. N.K.V.D l-a arestat în 1940, fiind “judecat” și condamnat la 10 ani de lagăr. Aici a fost împușcat; Anatolie Spinei s-a născut, în 1912, la Frumușica, județul Soroca. A fost preot la Dolna, județul Lăpușna. Bolșevicii l-au arestat sub acuzația de “agitație și propagandă contra-revoluționară”. L-au împușcat la 24 septembrie 1942; Porfirie Șoimu s-a născut, în 1904, la Stoicani, județul Soroca. A fost preot la Parcani, Soroca. După ce l-au deportat cu familia în Siberia (13 iunie 1941), a fost întemnițat în lagărul de la Sverdlovsk. L-au împușcat la 8 august 1942; Leonid Antonovici (Iablona, județul Bălți); Alexandru Baltaga (Călărași). A fost supranumit, de Gala Galaction, “Luceafărul bisericii basarabene”; Alexandru Bobeică a fost iconom stavrofor, profesor la Liceul eparhial de fete de la Chișinău; Anton I. Cernăuțeanu (Chișinău); Petre Cernăuțeanu (Chișinău); Alexandru Chipețchi (Chișinău); Dimitrie Ciornei a fost preot la Clișcăuți, județul Hotin. În 1940 a fost ucis, mișelește, de N.K.V.D.
