Cu referire la partidele de azi,
cineva observa, cu deplin temei,
ca PCR s-a divizat si multiplicat in
toti membrii clasei politice si
sustinatorilor lor, sub toate formele
si in toate combinatiile. Si
exact ca un virus
mutant s-a transformat
si s-a adaptat
vremurilor noi,
devenind din ce in ce mai imun la
"antibiotice�, mai performant, mai
subversiv si mai insidios.
Intr-adevar, daca inainte de �89,
PCR isi conserva accesul la putere
si bani, iar cetatenii erau obligati
sa voteze "democratic si liber�,
sub amenintarea puscariei politice,
azi, locul terorii este luat de
manipulare si de forta intrinseca
a banilor. Faptele demonstreaza
ca orice om de buna credinta care
a intrat in sistemul politic ori s-a
virusat la randul sau (daca a fost
si� slab de inger!), ori a fost
rejectat de catre anticorpi. Or,
daca "s-a virusat�,
toate metehnele
dinaintea Revolutiei
� pofta patologica
de putere si de bani, dispretul fata
de oameni, egoismul feroce,
megalomania, coruptia, mafiotismul,
demagogia etc., etc. � au
primit doar functii, titulaturi si
haine noi. Nu demult, un oficial
german critica Guvernul (guvernele)
de la Bucuresti, afirmand ca,
prin actiunile sale (ale lor) nu urmareste decat ca "cei bogati sa fie si
mai bogati, neglijandu-i pe cei multi�. A fost o constatare de bun-simt,
aflata la indemana oricarui traitor pe aceste meleaguri.
Fapt este ca multi au sperat ca, odata cu schimbarea de regim
politic, cu intrarea Romaniei in marea familie a Uniunii Europene, va
veni si bunastarea. Ca decidentii actuali ai zilei vor intelege macar
acum ca politica ar trebui sa insemne inainte de toate indeplinirea
promisiunilor si programelor care au stat la baza obtinerii votului celor multi.
Credeau apoi ca notiunea de politician responsabil nu poate ramane la
nesfarsit o himera. Numai ca prea putini sunt cei care au aratat ca
respectul fata de cetatean, fata de Romania a fost luat in calcul.
Liderii politici si, pe cale de consecinta, guvernele "emanate� de
partidele lor � in ultimii 25 de ani � n-au reusit sa treaca peste orgolii,
antipatii si interese divergente. Basca, grandomania! Un minimum de
bun-simt politic ne spune ca nu te poti prezenta in fata alegatorilor
coborand dintr-o masina luxoasa (de zeci sau sute de mii de euro!) si
purtand haine extravagante. Mai ales, daca te consideri si� socialdemocrat, adica, un campion al luptei pentru apararea
drepturilor celor multi. Si, totusi ne-a fost dat, nu o data, sa vedem � pe
la diverse televiziuni � cu lideri ai PSD (dar si ai altor partide, care
"plang� cu lacrimi de crocodil, de mila oamenilor) coboara, la
intalnirile cu alegatorii, din asemenea masini, semn ca, pentru ei,
toate categoriile sociale sunt privite ca o masa de manevra, in
tentativa de a castiga voturi. Exceptiile sunt putine si ele nu fac
decat sa confirme regula generala.
Problemele Romaniei de azi nu sunt generate doar de, sa zicem,
1.000-2.000 de oameni politici si functionari de stat. Luati-l pe oricare
dintre ei si inmultiti-l pe fiecare cu cateva sute de oameni � subalterni,
rude, prieteni, membri de partid. De aceea, la alegerile europarlamentare
recente, prezenta la vot a fost de o treime din numarul
cetatenilor cu drept de vot.
Dar iata ce ne arata statisticile Biroului Electoral Central cu privire
la prezenta la urne, in decursul anilor. Un lucru arhicunoscut: pierderea
increderii electoratului in formatiunile politice, dezamagirea si dispretul
votantilor fata de partide si liderii lor (unii ajunsi presedinti ai Romaniei).
Doar cateva exemple. La primele alegeri din 20 mai 1990, prezenta la
vot a fost de 86 la suta, peste 14 milioane din cei 17 milioane de
alegatori dorind sa-si exprime optiunea politica. Treptat, insa, populatia
a intuit minciuna alesilor, diferentele dintre promisiuni si realitatile din
perioada mandatului. Efectul? La 27 septembrie 1992 � ne spune BEC
� doar 76,28 la suta dintre alegatori au mai mers la urne. Alegerile
parlamentare si prezidentiale din noiembrie 1996 au egalat scorul
obtinut la urne in 1992, doar in contextul simpatiei de care se bucura
la cea data CDR si noul presedinte, Emil Constantinescu.
Dar cum guvernarea pana in 2000 a fost una catastrofala, cetatenii
au trait o alta dezamagire. Rezultatul? Doua milioane de votanti au
declarat boicot la confruntarea electorala din 28 noiembrie 2000. Putin
peste 65 la suta dintre cetatenii cu drept de vot au mai mers la sectiile
de votare. Ulterior, la alegerile din noiembrie 2004, doar 10 milioane de
votanti (58,93 la suta) s-au mai prezentat la urne, iar la scrutinul din 30
noiembrie 2008, doar 40 la suta. Si tendinta de a boicota votul creste
constant. Fapt ce i-a determinat pe politicienii actuali ai USD sa ia in
calcul introducerea votului obligatoriu. Ca pe vremea "socialismului
multilateral dezvoltat�.
Numai ca oamenii s-au convins ca, in Romania de azi, fie ca nu te
duci la vot, fie ca votezi cu cineva sau iti anulezi votul, tot aia iese:
sistemul si mentalitatea pe care acesta se bazeaza isi conserva statutul
si continua sa conduca Romania. Aceeasi mentalitatea toxica
minoritara se perpetueaza la putere de 25 de ani, pentru ca � la fel ca
inainte de �89 � sistemul ei a avut si are grija sa nu se poata naste nicio
alternativa care sa-i puna in pericol dominatia.
In concluzie, cam astea au fost asa-zisele "trasee ale democratiei�
in ultimii 25 de ani. Aceeasi Marie, cu alta palarie.
