Coltul spiritual
Cand vrei sa lauzi pe cineva, lauda-i faptele, nu vorba

Umbland odata Dumnezeu cu sfantul Petru pe pamant, au ajuns
seara tarziu intr-un sat, in care multa vreme nimeni n-a voit sa le dea
adapost. Dupa umblet gasira un taran care-i primi. Acesta le asternu
niste paie in sura si inainte de culcare, se ingriji sa le dea o mancare
buna. Sfantului Petru, care se necajise ca nu voia nimeni sa-i
primeasca, i-a placut purtarea taranului si nu inceta cu laudele.

- Cand lauzi pe cineva, Petre, nu lauda prea tare, zise Domnul!

Cum se crapa de ziua, venira treieratorii in sura. Pe atunci nu erau
masini de treierat. Sfantul Petru se trezi din somnul dulce si se necaji
ca taranul ii supara asa de dimineata.

- Sculati-va! le zise taranul si haideti sa ne ajutati! Cine vrea sa
manance trebuie sa munceasca.

Sfantul Petru nu se misca insa din loc, mai ales ca i se parea ca
bunul Dumnezeu doarme inca dus. Treieratorii incepura munca. Dupa
ce au treierat de trei ori imprejur, taranul zise:

- Nu trebuie sa ii lasam pe lenesii acestia sa doarma! Dac-au
mancat de s-au saturat, sa ne ajute si la munca. Atingeti pe unul
cu batul! Sfantul Petru dormea la margine si deodata se pomeni cu
o lovitura in spate. Dar nu se misca, cu atat mai mult cu cat i se
parea ca Dumnezeu doarme dus.

- Dar bine mai dorm astia! - zise taranul. Atunci Dumnezeu ii sopti
lui Petru:

- Petre, vino incetisor in locul meu, caci altfel de la astia o sa mai
capeti una. Petru se misca bucuros din loc.

- Oho! astia-s ca niste bete! striga taranul, chiar sa trasneasca
langa ei, nici atunci n-ar auzi nimic. Sa-i dam deci una si celui de
langa perete. Si deoarece Sfantul Petru se mutase din loc, mai capata
o lovitura zdravana. Nu zise nici de data asta nimic. Dupa un timp
Dumnezeu se scula si binecuvanta pe taran, incat acesta treiera acum
de doua ori mai mult decat inainte.

Pe drum, Sfantul Petru il intreba pe Dumnezeu de ce l-a binecuvantat
pe taran, dupa cate avusese el de indurat. Atunci Domnul a spus:

- Petre, tu ai meritat cele doua lovituri, una pentru ca n-ai vrut sa
ajuti gazda la lucru, iar a doua, pentru Mine, fiindca te-ai gandit
numai la tine si te-ai mutat in locul Meu.

Va adresez din toata inima ganduri bune si luminoase! Hristos a
Inviat! Adevarat a Inviat!

Parintele GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures

Lasă un comentariu