Literatura Teologica
PSALTIREA IN VERSURI A LUI DOSOFTEI

Biserica a avut si are si in prezent un rol religios-moral sau
duhovnicesc, acela de a sadi in sufletele credinciosilor credinta in
Dumnezeu si dragostea fata de aproapele, indemnandu-i sa fie intru
toate urmatori ai invataturilor Mantuitorului Iisus Hristos. In istoria
culturii vechi romanesti, si anume in perioada ei de plamadire, au
ostenit cu ravna vrednica de pomenire un sir lung de clerici luminati,
iubitori de tara, adevarati pionieri in vremuri de alegere a lumini de
intuneric, ctitori de limba, de cultura si de unitate romaneasca.
Numele lor a fost cautat cu pasiune si migala, a fost descifrat de
cercetatori pe frontispicii sau pe margini de manuscrise si de carti si
a intrat de mult in patrimoniul national. A-i aminti iar si iar, e ca o
rugaciune senina de lauda si de multumire, ca o cantare Patriei, in
care ei sunt refrenul ce revine in ritm de respiratie in eternitate.
In galeria aceasta a ierarhilor carturari se inscrie si marele mitropolit
al secolului al XVII-lea Dosoftei al Moldovei. Acesta s-a nascut in
jurul anului 1624, dintr-o familie romaneasca, originara, se pare, din
Suceava. Parintii sai se numeau Leonte si Misira. Tanarul Dimitrie
Barila, cum se numea din botez, va fi invatat carte la scoala intemeiata
de Vasile Voda Lupu pe langa biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. In
1649 era calugar la manastirea Probota. In 1658, datorita invataturii
si vietii sale curate, a ajuns episcop al Husilor, la inceputul anului
1660 episcop al Romanului, iar in 1671 a fost ales mitropolit al Moldovei.
Vladica Dosoftei a fost mereu preocupat de probleme carturaresti,
alcatuind sau traducand in romaneste felurite carti de slujba si de
invatatura crestineasca.

Cea mai importanta lucrare a sfantului mitropolit Dosoftei al
Moldovei este Psaltirea in versuri. Traducerea Psaltirii in versuri
(1673) il consacra drept cel �dintai poet roman� si nu numai ca
traducator. El insusi marturiseste ca foarte des strecoara in Psaltire
si versuri originale. In Psaltirea in versuri, de foarte multe ori a reusit
sa mladieze limba romana pentru unele moduri de exprimare pana
atunci neexperimentate, de o necontestata frumusete. George
Calinescu citeaza Psalmul ,,La apa Vavilonului� comentand lapidar:
,,Dosoftei are vorba materiala ce da corp mahnirilor abstracte�, iar
George Ivascu crede a fi avut o foarte serioasa cultura poetica,
realizand prin opera lui ,,cea dintai definitie a tipului clasic al poetului
roman�, opera lui constituind ,,actul de nastere al poeziei culte
romanesti vrednica de acest nume�. Aceasta lucrare a fost rodul
unei munci grele, lucrand, cum spune el insusi, "cu multa truda si
vreme indelungata, cinci ani cu foarte osardie mare�. A fost prima
incercare de versificare in limba noastra, dand o lucrare de peste
8.600 de versuri, care il arata ca pe un poet foarte talentat. Desi a
avut de luptat cu greutatile inceputului, cand limba literara
romaneasca nu era inca mladiata pentru a fi folosita in versuri,
Dosoftei a daruit culturii noastre o lucrare de mare valoare literarartistica.
Psalmii versificati de mitropolitul Dosoftei au adus multa
mangaiere in sufletele credinciosilor romani de pretutindeni, unii
din ei ajungand sa patrunda in cantecele de stea si in colinde. Multi
din psalmii mitropolitului moldovean stau marturie ca ei sunt inspirati
din poezia populara romaneasca. Unele versuri prezinta asemanari
vadite cu cele ale Mioritei sau cu unele din Legenda Manastirii
Arges. Dar intre psalmii versificati de Dosoftei se gasesc unii care,
putem spune fara exagerare, il arata ca pe un poet foarte talentat si
ca pe un stralucit precursor al lui Mihai Eminescu si Tudor Arghezi.

Psalmul 102, unul din cunoscutii psalmi de pocainta ai imparatului
proroc David, ca si altii, se pare ca au inspirat si pe Tudor Arghezi in
Psalmii sai. Merita sa fie subliniat si faptul ca Dosoftei - fara a se
indeparta de textul biblic - a introdus diferite cuvinte romanesti,
localizand diferite situatii. Intre psalmii 131 si 132, Dosoftei a mai
adaugat opt versuri, in care arata binefacerile pacii si ale lumii,
intelegerii intre oameni. De asemenea, la sfarsitul Psaltirii intalnim
18 versuri alcatuite de cronicarul Miron Costin, in care sublinia
originea noastra romana si unitatea poporului roman. Ele au fost
alcatuite de cronicar in limba polona, iar Dosoftei le-a redat aici in
romaneste. Urmeaza alte 12 versuri - sub titlul "Apostrof� - care
apartin tot lui Dosoftei, in care vorbea despre zbuciumul celor ce
alearga dupa lumi pamantesti.

Sfantul Mitropolit Dosoftei a fost un poet foarte talentat, care a
reusit sa dea in romaneste o opera complexa si originala, inspirandu-se
din izvoare felurite, dar mai ales din poezia populara. Psaltirea in
versuri este o lucrare originala, o opera nationala romaneasca, in
care ierarhul � poet a prezentat tara si realitatile ei politico�sociale,
poporul cu viata si nazuintele.

Lasă un comentariu