Senatorul PSD Mircea Geoana considera ca situatia
terenurilor agricole trebuie discutata urgent in CSAT, pentru
a evita un posibil risc generat de "vanzarea excesiva a
terenului agricol catre cetateni straini, mai ales in contextul
unor initiative dubioase precum cea a Ungariei�.
"Agricultura are o sansa reala de a deveni unul din
cele mai puternice motoare de crestere economica.
(...) Siguranta alimentara reprezinta un element important
al securitatii nationale si, de aceea, acest
subiect ar fi trebuit sa se afle pe agenda CSAT cu
mult inainte de 1 ianuarie 2014. Desi tarziu, acest subiect
ar trebui sa fie pus pe agenda CSAT cu cea mai mare
urgenta�, sustine Geoana intr-un comunicat de presa
remis vineri AGERPRES.
Social-democratul este de parere ca aceasta situatie
trebuie analizata cu atentie, fiindca orice stat are dreptul
sa-si apere interesele, "chiar si cu riscul de a da nastere
unor reactii sau ridicari de sprancene din partea
Bruxelles-ului�.
"Zvonurile, alimentate de declaratiile unui angajat al
ambasadei Ungariei la Bucuresti, conform carora
Ungaria are un plan strategic de a cumpara teren agricol
in Transilvania sunt de-a dreptul ingrijoratoare. (...) Nu
vreau sa fiu inteles gresit. Nu sustin o blocare a
investitiilor straine in agricultura. Dimpotriva, dar la
mijloc este securitatea alimentara a Romaniei, iar
vanzarea excesiva a terenului agricol catre cetateni
straini este in viziunea mea un risc pe care trebuie sa il
controlam foarte bine, fiind o problema de interes
national�, subliniaza Mircea Geoana.
Senatorul considera pe de-o parte ca exista o
diferenta semnificativa intre posibilitatile financiare ale
romanilor si ale cetatenilor straini interesati sa cumpere
teren agricol in Romania, iar pe de alta parte ca este
inacceptabil ca un stat strain "sa se implice deschis in
activitatea de achizitie a terenurilor agricole din alt stat�.
In opinia sa, atitudinea Ungariei este una "lipsita de
ratiune, o provocare inacceptabila care nu face decat
sa alimenteze o stare de tensiune� de care nu are nevoie
niciuna dintre cele doua tari.
"Ridicarea restrictiilor la cumpararea de teren agricol
de catre persoanele rezidente in UE este o obligatie
asumata de Romania prin tratatul de aderare la Uniunea
Europeana. Atata vreme cat suntem pe o piata libera,
neinfluentata de interventionismul altor state, lucrurile
sunt in regula. Insa mi se pare inacceptabil ca un stat in cazul nostru Ungaria - sa se implice deschis in
activitatea de achizitie a terenurilor agricole din alt stat.
Statul roman, cu toate institutiile sale, trebuie sa combata o
asemenea politica a Ungariei. Obligatia statului roman este
sa se protejeze prin toate mijloacele legale si instrumentele
financiare pentru a atenua crearea unui
dezechilibru pe piata funciara�, arata Geoana.
"Retrimiterea legii la Parlament, indiferent de motivele
reale sau imaginare invocate de dl Basescu, ar trebui
sa reprezinte si o invitatie pentru noi de a privi textul
acestei legi cu si mai multa atentie si sa completam
munca depusa de Executiv�, conchide acesta.
Doi inculpati isi recunosc vinovatia
in dosarul lui Dragnea privind
fraudarea referendumului
La termenul de vineri al procesului magistratii i-au
intrebat pe cei 75 inculpati, inclusiv pe Liviu Dragnea,
daca isi recunosc vinovatia. Doar doi au raspuns
afirmativ, prin intermediul avocatilor lor, si anume
Marius si Simona Predut, ei putand beneficia astfel
de reducerea pedepselor cu o treime. Cazul lor va fi
discutat pe 24 ianuarie.
Marius si Simona Predut au fost membri in Biroul
Electoral al Sectiei de votare 105 din orasul Piatra Olt,
ei fiind acuzati de savarsirea infractiunilor de
falsificare prin orice mijloace a documentelor de la
birourile electorale si introducerea in urna a unui
numar suplimentar de buletine de vot.
Tot vineri, judecatorii au respins doua solicitari
depuse anterior de Liviu Dragnea prin care acesta
cerea retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea
urmaririi penale si separarea cazului sau de cel al
celorlalti 74 de inculpati.
Urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru
14 februarie.
Liviu Dragnea a fost trimis in judecata de procurorii
DNA pe 7 octombrie 2013, pentru savarsirea infractiunii
de folosire a influentei sau autoritatii de catre o
persoana care detine o functie de conducere intr-un
partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul
de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD,
Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii
referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si
autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase
nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite,
pentru alianta politica din care facea parte formatiunea
reprezentata de inculpat.
In acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a
coordonat un mecanism complex, in care a implicat
mai multe persoane asupra carora avea influenta in
virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop
fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, in calitate de
secretar general al partidului pe care il reprezenta,
dar si de coordonator al campaniei electorale, a emis
doua adrese, la 12 si 13 iulie 2012, destinate
organizatiilor judetene de partid, respectiv presedintilor
si directorilor de campanie, dar si primarilor
din tara ai acelui partid, adrese prin care, pentru
obtinerea participarii la vot a alegatorilor, in proportie
de 60%, li se solicita sa ia masuri incriminate de catre
Legea nr. 3/2000 (in fapt, promisiuni de foloase
materiale in scopul de a determina alegatorii sa
voteze) si, de asemenea, sa propuna prefectilor
infiintarea de sectii de votare in statiunile turistice,
care nu sunt ele insele unitati administrativteritoriale�,
arata DNA.
In paralel, el a coordonat un sistem informatic complex,
prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine
si recomandari legate de stimularea participarii
cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre
coordonatorii judeteni de campanie/primarii/activistii
de partid, mai precizeaza DNA. (AGERPRES)
