Serghei Mihailovici Golubitki este un
scriitor, filolog, jurnalist si specialist in
internet-trading de la Moscova. S-a nascut
la 11 iulie 1962. A absolvit Magna Cum Laude
Facultatea de Litere a Universitatii de Stat
din Moscova in 1984, iar in 1989 si-a sustinut
teza de doctorat cu tema "Mitologia sociala
si nomenologia filosofica in lirica romaneasca
contemporana�, la aceeasi universitate.
Cunoaste limbile rusa, engleza, franceza,
germana, portugheza si romana. In 2004 a
publicat o carte in doua volume cu titlul "Care
este numele Dumnezeului vostru? Marile
afaceri oneroase ale secolului XX�, in care
descrie peste douazeci de afaceri din Statele
Unite ale Americii, incepand cu scandalul
panamez si terminand cu cazul Enron.
Tot el a scris un articol despre tezaurul
Romaniei, care a ajuns pe mana rusilor,
scrie efemeride.ro.
In august 1916, Romania a intrat in Primul
Razboi Mondial de partea Aliatilor si a ocupat
Transilvania. Las in spatele scenei motivele
care au determinat aceasta tara sa adopte,
timp de doi ani, starea de neutralitate:
politica tarilor mici este o chestiune complicata
si � ceea ce este mai important! �
absolut neprincipiala din punctul de vedere
al demersului nostru. Aici si cum, nu ma
intereseaza Romania, pe mine ma intereseaza
doar Rusia. Demersul Romaniei a avut
consecinte foarte deplorabile: armatele
aliate ale Mittelm�chte (Germania, AustroUngaria, Bulgaria si Imperiul Otoman) au
replicat imediat printr-o contraofensiva,
care, in cel mai scurt timp posibil, a infrant
Armata Romana. Guvernul Romaniei a fost
evacuat in graba de la Bucuresti la Iasi, la
granita cu provincia Basarabia din Imperiul
Rus. Dobrogea, Oltenia si Muntenia fusesera
deja ocupate, astfel incat cotropirea totala
a teritoriului national parea, pe buna
dreptate, doar o chestiune de timp. In
noiembrie 1916, Consiliul National al Bancii
Centrale a Romaniei a decis sa transmita,
pentru pastrare temporara, intregul sau
Tezaur aliatului sau � Rusia, care, de fapt, ii
oferise cu amabilitate serviciile. O varianta
alternativa luata in calcul era transportarea
Tezaurului la Londra, dar pozitia dominanta
pe care o aveau submarinele germane in
spatiul maritim a fost determinanta pentru
alegerea facuta in favoarea Imperiului Rus.
Trebuie sa spun ca in Rusia au fost trimise
nu numai rezervele de aur ale Bancii Centrale
a Romaniei, dar, efectiv, toate economiile
bancilor private romanesti, ale companiilor
si ale cetatenilor. Inventarul a cuprins:
documente, manuscrise, monede vechi,
tablouri, carti rare, arhivele manastirilor din
Moldova si Tara Romaneasca, colectiile
muzeistice apartinand institutiilor publice si
celor private, precum si 93,4 tone de aur.
Intrucat toate aceste comori au fost
descrise in cel mai amanuntit mod cu putinta
in procesul verbal de transmitere, nu este
dificil sa calculam valoarea lor actuala
(desigur, cu exceptia valorii pur istorice a
exponatelor de muzeu): 2 miliarde 800
milioane de dolari.
"Aurul romanesc� a fost transmis in Rusia
in doua etape: la 12 si 14 decembrie 1916 �
in 17 vagoane cuprinzand 1.738 lazi, cu un
continut in valoare de 314.580.456 lei si 84
de bani. Acestor lazi li s-au adaugat altele
doua cu bijuteriile ale Reginei Maria, toate
in valoare de 7 milioane de lei. In zilele de
23-27 iulie 1917 (deja dupa revolutia din
februarie), a fost trimis al doilea esalon cu
parti ale Tezaurului Romaniei: 24 de vagoane,
bunurile avand o valoare de inventar de 7,5
miliarde de lei. Sub paza unei unitati de
cazaci, trenul a ajuns cu bine la Moscova,
la 3 august 1917. Apoi s-a intamplat ceea ce
s-a intamplat: o banda bolsevica de teroristi
a acaparat puterea sub directa conducere
a Statului Major german, iar la 26 ianuarie
1918, Leiba Dovidovici Bronstein, alias Trotki,
a declarat public cu cinism: "Activele romane
sti plasate la Moscova vor fi indisponibile
pentru oligarhia romana. Guvernul sovietic
isi asuma obligatia de pastrare a acestor
active, ca si pe cea de returnare ulterioara
a lor in mainile poporului roman "Asadar,
putem spune un singur lucru: suntem niste
HOTI�, a declarat jurnalistul rus.
