Nichita Stanescu � 30
O RAZA STRALUCIND! NICHITA STANESCU
La trei decenii de la despartirea de NICHITA, se
cade a-l imbratisa cu-n gand duios, rostind cuvant
zamislitor de-ntelepciune si de daruire � intru amintire.
Din prea mult slavita sa iubire, rostind, in soapta de
vis � "ergo sum�, dezlegatu-s-a din neant, pentru a-i
auzi vocea-i calda, unduioasa, celesta: "Eu sunt poet,
deci liber sunt / De faptul de-a fi fost nascut / Si liber
sunt / si dezlegat... / ...dezlegat printr-un cuvant� �
printr-un cuvant, la radacina poeticului, "arsura� a
verbului (Intersectare) infipt in mantie de carte. Si...
"ineland� clipa, clipa cea de taina, sa-ncercam (si
vom reusi) sa ne leganam de cuvantul marii treceri,
rostind impreuna cu cel "frumos ca umbra unei idei�:
"M-am legat de cuvant... / ... ca si cum s-ar naste din
mine fiinta. / M-am legat de cuvant... (Legarea de
cuvant) � slavitul, cuvantul cel care inscrie taina clipei
inrourate de har pe-o treapta de hotarnic hrisov, ce
vrutu-l-am hristic.
Intru amintirea lui NICHITA, se cade a nu uita ca
pentru el prietenia este mantie-nstelata cu invaluiri
siderale: "De cate ori ma gandesc nu am dreptate; /
numai cand inverzesc am floare. / De cate ori rasar
stelele / nu mi-e noapte; / numai cand innoptez nasc
intuneric. / O, tu, de care imi este atat de somn / o, voi,
de care imi este atata dor...� (Scrisoare). Pentru
Nichita prietenia inseamna daruire totala. Si numindu-l
doar pe Aurel Covaci, intr-un timp care "se prabuseste-n
fum�, amintirea se-nfioara: "Se cobor la vale / ochii
dumitale / ce ai ganduri multe / multe si strivite / de cai
in copite / si de infinite...� (O, tu, prietene savant...)
Ai simtit vreodata cum sapa durerea-n tine pentru
prietenul cel drag? Ei bine, Nichita a simtit-o. Pentru
prietenul Aurel: "Am vazut cu ochii mei / pamantul
cum se sapa / cum se da gaura in el pentru cosciug /
cand mortii nimanuia fi-vor laolalta / din mila putrezind,
nearsi pe rug...� Si avem a retine ca seraficul NINI, ne
ofera o mare lectie de viata, binestiind ca orice
prietenie isi are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela si
Laura (familia Covaci) a fost cuvant suierat printre
tample: "Bagase cineva cutitul in o stea / De tot cu
raze sangera / De-mi sparse osul de sub frunte...�
Pentru Nichita, "Istoria este un mormant�, in sensul
ca-n ea (in marea carte a lumilor) se conserva Totul.
In ea "se-nmultesc singuratatile�, iar fiecare trecere
se va "risipi� sub cate o "silaba�. Dac-o spune NICHITA
� putem a-l si crede: "Secunda vietii mele / mi-a luat-o
un vultur in plisc .../ Secunda vietii mele / vulturul a
dus-o sus in stele...� (Teremia) Si-acolo, "secunda�
vietii sale a devenit raza. Retineti: Raza Nichita!
Pentru Nichita iubirea pentru neamul sau inseamna
sfanta respiratie. A dovedit-o: "Doamne, apara poporul
roman. / Ai grija de el si / apara-l! / El este al tau / cu
blandetea lui de miel / si cu rabdarea lui de taur, / cu
omenia lui / de floare de zapada / ce se vede pe
geam, Doamne, / pe fereastra si pe libertate!...�
Ce poate fi mai sfant cuvant in Rugaciune � decat
acesta: "Daruieste-ti, Doamne, / pe maica Ta, care
Te-a nascut pe Tine, / poporului roman!... Halleluyah!�
In marea sa noblete, Nichita si-a recunoscut doi
maestri: pe EMINESCU ("Sa ne imprietenim cu
Eminescu sarutandu-i versul / iar nu slavindu-l de
neinteles / caci ce-a fost el, n-a fost eres / si sarutare
de pamant ii fuse mersul�) si pe ARGHEZI ("El este o
arca / a cuvintelor desperecheate, / a substantivelor
cu gat de girafa / si a verbului / insurubat pe ghinturile /
gatului de copil nou nascut / urland si cerand lapte...�)
Daca pentru Nichita, poeticul unduieste-n revarsari
de tremolo: "Stravulturul / vulturelui / Straiarba / ierbii /
Ochiul deschis / in pantecul / Verbului...�, pentru noi,
cititorii sai, El, Raza Nichita, ramane un jeune noble,
"un cascador / al cuvintelor...�, straluminand universul
poetic romanesc, si-ntr-acest an (la trei decenii de la
plecarea sa in universul care l-a transformat intr-o stea)
si-ntotdeauna.
La ceas de mare taina, cand se-nfratesc Soarele cu
Luna, cand Saturn isi imbratiseaza suratele, cand
Dunarea-si boteaza apele in Marea cea Neagra, cand
ochiul drept il struneste pe cel stang (pentru a-l lecui
de strambatate), sa ne rugam, prieteni cititori, versuind
(in stilu-i caracteristic) impreuna cu Nichita, cu-al
nostru serafic Poet:
"si ma nasc si ma si mor
pe pamantul de pamant
peste care nu-s si sunt
nici nascut si nici murit
mici maret, nici infinit...�
(Mi se misca ingerul...)
LIVIA CIUPERCA, membru U.Z.P.R.
IBANESTI
STRAVECHE VATRA
DE CULTURA
SI CIVILIZATIE
ROMANEASCA
MONOGRAFIA PAROHIEI
IBANESTI, JUDETUL MURES
Autor: Preot IOAN MAN
Sa scrii despre satul in care te-ai nascut si
ai copilarit nu este un lucru usor. Nu ai cum
surprinde tot ceea ce te-a inconjurat si tot
ceea ce te-a format ca om. Contrar gandurilor mele, P.c. pr. Ioan Man
reuseste, cu ajutorul iubitorilor de traditie, neam si folclor din Ibanesti,
profesorii Eugen si Elena Mera, sa aduca in fata cititorilor o mica comuna
de pe Valea Gurghiului. Cartea reprezinta de fapt lucrarea de licenta a
preacucerniciei sale preot Ioan Man, sustinuta sub indrumarea P.C. sale
pr. prof. dr. Mircea Pacurariu, in anul 1982, la Institutul Teologic de Grad
Universitar din Sibiu.
Cartea de fata, asa dupa cum se si intituleaza, prezinta, intr-o forma
academica de inalta tinuta, monografia parohiei Ibanesti, dar si elemente
despre civilizatia acestui sat minunat.
Inca de la inceputul cartii, ne provoaca o tresarire acest motto: "Cartea
de fata reprezinta un omagiu adus locuitorilor satului din trecut care au faurit
prezentul�, semn ca autorul, desi plecat la studii, pastra si pastreaza si
acum o recunostinta plina de toata admiratia pentru "ai sai�.
Cartea este impartita in 11 capitole, avand o prefata cu greutate, scrisa
de profesorul Eugen Mera din Ibanesti, iubitor, cum am amintit mai sus,
al traditiilor si al oamenilor locului. Capitolele cartii surprind toate
elementele necesare unei viziuni cat mai ample a istoriei Parohiei Ibanesti.
Astfel, autorul prezinta in primul capitol datele generale despre relieful,
clima, flora si fauna Ibanestiului si continua, in celelalte capitole, cu
problemele de toponimie, de demografie si sociologie, stare economica
si culturala, portul, gospodariile si chiar elemente de detaliu in ceea ce
priveste mobilierul de uz casnic.
Foarte bine documentate sunt capitolele VII si VIII, care prezinta istoria
satului (cap. VII) si istoria parohiei Ibanesti (cap. VIII). Din aceste capitole
aflam ca Ibanestiul este atestat documentar in anul 1453, dar sunt dovezi
clare ca aceste meleaguri au fost locuite inca din epoca neolitica. Autorul
aduce, de asemenea, multe date despre dezvoltarea comunei Ibanesti
pana in epoca contemporana.
Istoria parohiei Ibanesti abunda in date interesante pentru orice iubitor
de traditii. Prima mentiune despre un preot la Ibanesti o avem in jurul
anului 1704. Sunt prezentate momentele furtunoase ale uniatiei si
rasfrangerea acesteia in viata locuitorilor, precum si date despre biserica actuala
cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril�. Tot aici gasim date referitoare la
obiectele vechi de cult cu valoare istorica, despre manuscrise si carti
vechi, despre sirul preotilor parohi. La fel, ne sunt prezentate bisericile
de la Ibanesti Padure cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae�, biserica cu acelasi
hram de la Lapusna, precum si biserica unita din Ibanesti.
Un alt capitol impresionant este cap. IX in care sunt prezentate
personalitatile de seama din Ibanesti: Nicolae Petra Petrescu, Horia
Petra Petrescu, dr. Eugen Nicoara, Optimiu Nicoara si desigur, vrednicul
de pomenire pr. prof.univ. dr. Izidor Todoran.
Ultimele doua capitole prezinta starea moral-religioasa a comunei
precum si probleme de etnografie si folclor.
Concluzia pe care autorul o aduce este de fapt legata de mottoul
cartii: "Aceasta lucrare se doreste a fi un omagiu adus inaintasilor, un
cald elogiu fauritorilor lumii si valorilor spirituale, un stimulent pentru
generatiile de azi si de maine, pentru o viata cat mai imbelsugata atat
material cat si spiritual pe acest colt al Romaniei� (pag.148).
Tinand cont de complexitatea prezentei lucrari, de valoarea ei,
cunoscand greutatea cercetarii din �82, cand nici nu se punea problema
lumii virtuale a internetului, ci totul era facut prin truda personala, prin
investigarea arhivelor parohiilor existente precum si al celor de la Arhiva
Nationala, nu ai cum sa nu te bucuri de aparitia acestei monografii.
Preot CALIN SIPOS
Parohia Ortodoxa Romana din Gurghiu
Mosteniri culturale
Intr-o buna traditie, care vine si din respect fata de istorie dar si din nevoile interioare
ale conditiei de cercetator, Muzeul Etnografic din Reghin, prin purtarea de grija a
conducatorului sau destoinic si riguros, cercetator Maria Borzan, dar si prin sprijinul
Primariei Reghin, prin ec. Maria Precup, care se detaseaza drept cel
mai cultural primar din judetul Mures, aduna intre coperti de carte rodul
activitatii unor reputati specialisti din intreaga tara, care au abordat o
gama divers de teme, atat de istorie a culturii mai mult sau mai putin
indepartata, cat si de stringenta actualitate.
Pe de alta parte, valoarea lucrarilor din "Anuarul Muzeului � 2013�
(Mosteniri culturale) deriva si din convergerea interesului specialistului
cu cel al celui interesat de cunoasterea de sine, prin recurgerea la sursa
identitatii nationale, nu doar cu stricta referire la sine, ci si prin raportarea
la "celalalt�, diferit, dar, urmare a proceselor istorice, conlocuitor in acelasi
spatiu geografic si de interferente culturale, intr-o devenire nu lipsita de
asperitati, tensiuni existentiale.
Minoritatile nationale din Rutenia interbelica (1919-1939). Studiu de
caz: problema tiganilor (Lector univ. dr. ILIE GHERHES), Confluente si
interferente culturale romano-germane in Marginimea Sibiului (Conf. univ.
AMALIA PAVELESCU), Grupurile etnice din zona Maramuresului si
reprezentarea specificului lor in Muzeul Maramuresului din Sighetu
Marmatiei (IOANA DANCUS), Aleea etniilor din Muzeul Satului Banatean
Timisoara (Dr. MARIA MANDROANE), Minoritati etnice in spatiul romanesc.
Despre asezarea evreilor pe teritoriul tarii noastre (DORINA ELENA
RACEU), Relatii interetnice in spatiul multicultural bucovinean (AUREL PREPELIUC)
evidentiaza nu doar amprenta specificitatii ci si diferenta specifica, din perspectiva
comparatista, fiind contributii cu atat mai importante cu cat integrarea in structurile
europene are printre riscurile sale si pierderea identitatii, intr-o adesea disperata dorinta
de salvare si impunere a marcilor de identitate.
Pe de alta parte, Conf. Univ. Dr. PAULA POPOIU (Ce facem de sarbatori?), PAMFIL
BILTIU (Desfacutul de facatura in Maramures � o vraja complexa axata pe magia in lant noi contributii), IULIANA MARIANA GRUMAZESCU (Mastile din perioada
Anului Nou) vin cu abordari noi in teritorii ce ar putea parea ca si-au
epuizat filonul.
In an aniversar, cum era si firesc, o atentie deosebita i-a fost acordata
Reghinului: cercet. st. MARIA BORZAN, Dr. FLORIN BOGDAN (150 de ani de
la ridicarea Reghinului Sasesc la rang de oras liber regesc) cercet. st.
MARIA BORZAN, ADRIAN BUGNAR (Fotografia in Muzeul Reghinean),
KOZMA JOZSEF (Cahle din colectia Muzeului Etnografic Reghin - catalog)
IOAN EUGEN MAN (Trei monumente de arhitectura bisericeasca
din Municipiul Reghin), dr. FLORIN BOGDAN (Colectiile Iustin Handrea
din Muzeul Etnografic Reghin) SORINA BLOJ (Marturii si marturisiri
despre istoria ascunsa inca a acestor meleaguri), contributii care
intregesc un patrimoniu informativ consistent, care face cinste celor
care s-au ocupat de-a lungul anilor de valorificarea si restituirea
documentelor de istorie locala.
Celelalte subiecte abordate si care se regasesc in cuprinsul acestei
lucrari nu fac decat sa dea culoare prin diversitate si prin reprezentativitate.
Daca autorii care semneaza in acest Anuar isi sporesc biografia prin
lucrarile lor, ca institutie, Muzeul Etnografic din Reghin se impune ca o
institutie prestigioasa, confirmand ca stie sa puna pret atat pe modul in
care face vizibil in prezent trecutul nostru, cat si pe calitatea interpretarii faptului de cultura
in ansamblul sau, cu precadere in dimensiunea sa etnografica si folclorica. (N.B.)
