"PAVEL TORNEA „ UN POET AL OBOIULUI„

"Personalitate puternica, inzestrat cu o vocatie deosebita,
Pavel Tornea si-a daruit intreaga activitate, de peste 60
de ani, muzicii, institutiilor de cultura pe care le-a onorat
exemplar, in calitate de solist la oboi si corn englez, profesor
si autor de manuale si metode de oboi, culegator si interpret
al frumoaselor cantece si jocuri populare de pe Valea
Superioara a Muresului.� Fidel spuselor savantului Nicolae
Iorga, care se referea la o meteahna a romanului de a cam uita
cam repede cele petrecute in jurul lui, care spunea candva:
"Daca lucrurile mari se intampla, iar timpul se asaza asupra
lor, datoria noastra este sa nu le uitam!�, prin cuvintele de
mai sus, asezate in capul randurilor care vor urma, domnul
Gheorghe Palcu, prin cartea "Pavel Tornea � un poet al
oboiului�, tocmai asta face, pornind de la o datorie sacra fata
de meritele extraordinare ale unui inaintas. "Suflet mare si
generos, dominat de o puternica vointa de autodepasire, Pavel
Tornea nu si-a precupetit eforturile, de-a lungul anilor, in
cautarea si depistarea copiilor talentati, mai ales din mediul
rural, indreptandu-le pasii spre liceele de muzica. Asa se
explica faptul ca, datorita stradaniilor acestui muzician si
pedagog, de mare omenie, zeci de copii din satele de pe Valea
Superioara a Muresului au devenit instrumentisti talentati si
apreciati in viata muzicala a tarii, unii dintre ei afirmandu-se,
cu succes, in marile orchestre.�
Cine a fost acest "bun cunoscator al istoriei
neamului, cu dragoste de tara, cu acel respect
profund pentru valorile spirituale ale acestui neam,
pentru reprezentantii sai de seama�, readus in atentia
noastra, a romanilor ardeleni, a unei tari intregi, a
specialistilor si a marelui public � Pavel Tornea,
acest, intr-adevar, poet al oboiului, de omul de reala
cultura, muzicologul si interpretul Gheorghe Palcu?
Nascut la 8 decembrie 1911, in satul Pietris, comuna
Deda, intr-o familie de tarani, la sapte ani urmeaza
scoala primara, orfan de tata, cazut in luptele Primului
Razboi Mondial, dupa absolvirea celor patru clase
(in anul 1922), fiind nevoit sa trudeasca, "alaturi
de mama sa, la munca grea a campului, mai mult
la straini, familia avand putin pamant.� Dorind
sa-si faca un rost in viata, fiul de taran din Pietris,
inainte de a implini 17 ani (1928) paraseste familia
si satul natal si, cu sufletul calit, cu nazuintele unei
impliniri viitoare, cu spiritul patimas, ale unui temperament
vulcanic, pleaca la Bucuresti.
Este baiat de pravalie, servitor, hamal in Gara de
Nord, un fel de prototip romanesc al lui Jack
London, insotit de "buna-crestere de acasa si de un
talent muzical iesit din comun.� La 17 ani, se inroleaza
in armata, copil de trupa, orfan fiind, in Orchestra
Reprezentativa a Jandarmilor Pedestri de pe langa
Prefectura Bucuresti, cu perspectiva de a deveni
instrumentist intr-o fanfara militara. Gratie talentului
sau, in anul 1929, profesorii lui "ii faciliteaza
inscrierea la Conservatorul �Ciprian Porumbescu�,
la clasa de oboi, impartindu-se intre Liceul de Muzica
Militara, obligatiile cazone ale serviciului militar� si
"cursurile unei institutii de invatamant superior� cu
cerinte foarte mari, cu profesori "in marea lor
majoritate personalitati marcante ale vietii muzicale.�
Compozitorul Ioan D. Chirescu il caracterizeaza
astfel: "Priceput, harnic, inzestrat cu foarte frumoase
daruri muzicale�. In anul 1932 se transfera, pana in
anul 1936, la Orchestra Simfonica a CFR, ca oboist
si solist la corn englez. Incheind cursurile
Conservatorului, ocupa, prin concurs, postul de oboist
si solist la corn englez in Orchestra Simfonica a
Radiodifuziunii Romane, urmand ca, la 1 septembrie
1939, sa participe la concursul organizat de
Filarmonica de Stat "George Enescu�, castigand si
ocupand postul de oboist si solist la corn englez,
timp de 20 de ani fiind "sef de partida suflatori�.
Intre 1948-1951 este profesor de oboi in cadrul
Ministerului Fortelor Armate, la Scoala Militara de
Muzica, pana in 1957 la Liceul de Muzica nr. 1 din
Bucuresti, apoi, pentru o scurta perioada, profesor
la Conservatorul "Ciprian Porumbescu�. In 1959, "in
urma unei afectiuni pulmonare, este nevoit sa se
pensioneze, apoi, recapatandu-si sanatatea, isi
continua activitatea solistica, in cadrul Orchestrei
Simfonice a Cinematografiei din subordinea
Ministerului Invatamantului si Culturii. La cei 83 de
ani, in 1993, trece "in lumea fara dor� unul dintre cei
care au constituit personalitatile marcante ale muzicii
jumatatii secolului 20.
Ca prim-solist al Filarmonicii "George Enescu�,
pentru corn englez si oboi, in turneele din tara si de
peste hotare, cu Orchestra Simfonica a Radiodifuziunii
Romane, cu alte orchestre romanesti, Pavel
Tornea a interpretat concerte pentru oboi si orchestra
din Corelli-Barbirolli, John Barbirolli, D. Cimarosa,
B. Marcello, G.F. H�ndel, J.S. Bach, J. Haydn, Ernst
Eichner, bucurandu-se de aprecierile si elogiile aduse
de marii maestri ai artei dirijorale: George Georgescu,
Alfred Alessandrescu, Teodor Rogalski, Herbert von
Karajan, John Barbirolli, Carlo Zechi, Nicolai Anasov
etc., "presa muzicala de specialitate relevand, ani
de-a randul, sunetul captivant al oboiului lui Pavel
Tornea, tehnica sa desavarsita din concertele pe care
le-a dat Filarmonica �George Enescu� in turneele din
tara si din strainatate�.
Cu aceeasi "ardoare, pricepere si talent�, Pavel
Tornea a avut preocupari de natura tehnica in muzica,
privind sonoritatea oboiului si a cornului englez, la
concertele de la Praga, din Uniunea Sovietica, Helsinki,
Stockholm, la "Festivalul de la Varsovia� fiind aplicate
principiile din lucrarea lui despre acordaj, cu
randament artistic superior, intitulata "Consideratiuni
care pot influenta acordajul�. La Varsovia, in anul
1956, Filarmonica de Stat "George Enescu� obtinea
premiul I, "gratie acordajului realizat cu instrumentele
de suflat�, apartinand lui Pavel Tornea. Dovedind o
mare dragoste si "un simt pedagogic innascut�, Pavel
Tornea s-a remarcat ca profesor definitiv la Catedra de
oboi a Liceului de Muzica nr. 1 din Bucuresti, de sub
indrumarea maestrului iesind buni oboisti, cu o
instruire solida, profesionisti "cu un nivel superior de
pregatire artistica�. Activitatea lui didactica teoretica
si stiintifica s-a materializat in cartile "Metoda de oboi�
(volumul I), "lucrare inedita de o reala valoare, o
veritabila lucrare de pionierat, solicitata si in
strainatate�, la randul sau, compozitorul Paul
Constantinescu gasind-o "extrem de interesanta si
folositoare�, "in spirit romanesc�. "Manualul de oboi�
(instrument cu stramos "aproximativ cu 1.500 de ani
inaintea erei noastre, undeva in Frigia�!), conceput de
Pavel Tornea, citit, in manuscris, de mari maestri ai
artei muzicale romanesti, precum George Enescu,
Theodor Rogalski, Mihail Jora, George Georgescu,
Paul Constantinescu, Alfred Mendelsohn, "cu capitole
de o importanta considerabila�, a fost elogios primit
in lumea muzicala a timpului. "Il felicit pe domnul
Tornea � remarca, la 25 mai 1946, George Enescu �
pentru admirabila si atat de utila d-sale lucrare�. Pentru
"fructul muncii sale, oferit frateste�, a obtinut
aprecierile academicianului si compozitorului Mihail
Jora, maestrului George Enescu, compozitorului Paul
Constantinescu, ale altor muzicieni ai timpului. Celor
doua manuale li se alatura si seria lucrarilor si
referatelor in domeniu, remarcandu-se si amintitul
"Tratat pentru acordajul orchestrei simfonice�, "lucrare
unica in felul ei�.
Un loc aparte in complexele preocupari ale lui Pavel
Tornea l-a ocupat activitatea in domeniul folclorului
muzical. Nascut si crescut in mediul rural, el "a invatat
cantecul popular de la mama sa, Marioara Tornea, de
la oamenii din sat, de la marii lautari ai Vaii Muresului,
renumiti in zona: Toader Albu (Solovastru), Victor
Moldovan (Filea), Victor Radu (Morareni)�. Se stie ca,
dupa Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, partea
de nord a Ardealului a fost data Ungariei horthyste.
"Mii de romani iau drumul pribegiei, refugiati din calea
armatei de ocupatie si a administratiei straine�. Printre
cei care se refugiaza la Bucuresti, intalnindu-se cu
vechiul lui prieten, Pavel Tornea, se afla si Victor Radu,
renumit violonist si sef de taraf. In Bucuresti, la
Caminul Cultural "Avram Iancu� al refugiatilor ardeleni,
tocmai pentru "a-i uni, ajuta, intari sufleteste,
pregatindu-le cugetele pentru redobandirea pamantului
lor natal�, in fiecare duminica, Pavel Tornea era invitat
la serbarile organizate la Muzeul Satului, unde,
impreuna cu "prietenul sau, Victor Radu, alcatuiesc o
mica orchestra�, alinand durerea acelor ardeleni "siliti
sa-si paraseasca vetrele�. "Oboiul meu � amintea Pavel
Tornea � a cantat nu durerea eroului wagnerian din
�Tristan si Isolda�, ci durerea lor de pribegi si de
dezmosteniti�. Acolo canta Pavel Tornea "Doina
prasitului�, invatata de la mama sa, alte cantece din
zona � "Mures, Mures, apa lina�, "Cand aud cucul
cantand�, "Mult ma-ntreaba inima�, din perioada
primelor inregistrari la Radio, cu oboiul lui fermecat,
acompaniat de vechiul sau prieten Victor Radu, cantece
si jocuri descoperite in satele de pe Valea Superioara
a Muresului, cuprinse in culegerea de folclor "Peste
Mures, peste tau�. Redam aici, pentru frumusetea ei,
doina "Lasai pusca ruginita� (cantec cules de la
Zaharia Tornea din Bistra Muresului): "Lasai pusca
ruginita / Si plecai pe-o vale-adanca, / Unde numai
cucu� canta / Si mierla codrii descanta. / Cucu� canta,
mierla-mi zice: / Unde-i pusca, mai voinice, / Si ce
nacaz te-a mancat, / Ca tu-n codru ai intrat? / �La
marginea codrului, / Lasai pusca neamtului, / Ca de
foc m-am saturat / In razboi cat am luptat. / Am venit,
codrule-n tine / Sa-mi stampar focu� din mine / Ca alt
rai in lume nu-i / Ca-n mijlocul codrului��.
O mostenire valoroasa a lasat Pavel Tornea in
"Fonoteca Radio Romania�, prin inregistrari Radio,
Electrecord. Poet in stil popular, artist si profesor cu
preferinte pentru istorie, aprofundand trairile
neamului romanesc, a scris o "fresca ritmata�, "sub
forma unei balade in stil popular�, inspirat de
cantecul batranesc de vitejie, cuprinzand 15 capitole,
talentul poetic al lui Pavel Tornea cuprinzand, de fapt,
trairi plecand din zona frumoaselor asezari de pe Valea
Superioara a Muresului, cu mirificul Defileu DedaToplita, cu obiceiurile si traditiile zonei.
Vacantele le petrecea la Bistra Muresului, unde-i
era "resedinta de vara si de iarna�, Pavel Tornea
devenind "primul interpret al cantecelor populare
executate la oboi�. "Avea un umor inepuizabil�, avea
invitati de seama in Bistra Muresului, printre ei
aflandu-se si marele dirijor Ionel Perlea,
"impresionat de frumusetea locurilor si de
ospitalitatea oamenilor, dirijorul si compozitorul
Constantin Silvestri acolo pregatind, in linistea
patriarhala, "uriasa partitura a operei �Oedip�� de
George Enescu, cu premiera la prima editie a
Festivalului International George Enescu, la 22
septembrie 1958, la Opera Romana din Bucuresti�.
S-a stins din viata in anul 1993, la 83 de ani, artistul
atat de sensibil, plecand pe drumul fara intoarcere,
in �lumea fara dor�, cel datorita caruia "astazi avem
o scoala romaneasca de oboi si corn englez, al carei
fondator ramane Pavel Tornea�.
De el, cu recunostinta isi aduc aminte fostii lui elevi,
azi marcante personalitati ale lumii muzicale
romanesti: conf. univ. dr. Florinel Ionoaia, Gheorghe
Zamfir, Ulpiu Vlad, Dumitru Farcas, Dorin Gliga,
Dorina Oprea, azi profesori universitari, doctori in
muzica, Doctori Honoris Causa ai unor mari
universitati, compozitori, oboisti, solisti vocali, carora
Pavel Tornea le-a schimbat destinul. Redam cuvintele
de adanca recunostinta ale oboistului George
Angelescu Monteoro, nascut la Idicel-Sat, artist
cunoscut si renumit in intreaga lume: "Pavel Tornea
a fost mentorul meu de suflet, m-a format, pentru a
urma o cariera internationala. (�) Oboiul devenea in
mainile sale un instrument magic, sunetul curgea
catifelat ca mierea, transmitand emotia unui suflet
curat, de ardelean adevarat, el stia ca radacinile lui
puternice vor ramane ancorate in istoria neamului,
acolo unde rautatea lumii nu ajunge niciodata.(�)
Pavel Tornea a fost un neotrubadur al cantecului
popular, a fost unul dintre cei mai valorosi artisti
instrumentisti ai neamului romanesc. El va ramane
mereu viu in sufletele noastre, ca un muzician si
pedagog model, un dascal iscusit, cu o sensibilitate
rar intalnita si cu o daruire sufleteasca fara margini�.
Cartea "Pavel Tornea � un poet al oboiului�, a
domnului Gheorghe Palcu, constituie o necesara,
asteptata si laudabila restituire a imaginii unui mare
artist, dat lumii muzicale de aceste meleaguri ale Vaii
Superioare a Muresului, fata de care romanii ardeleni,
o tara intreaga ii raman recunoscatori. Meritele
inaintemergatorilor, valorile nationale ale daruitilor
Neamului � cum a fost si Pavel Tornea � trebuie
cunoscute cu adanc respect si recunostinta!

Lasă un comentariu