� O posibila intamplare: Se
povesteste cum ca Dumnezeu si
Sfantul Petre, cutreierand satele
Moldovei de Sus, intr-una dintre
noptile lungi si geroase de iarna,
obositi precum erau de atata drum
lung si anevoios, s-au oprit in pragul
unei case ce parea a fi a unor
oameni instariti si cumsecade. Bat
cu toiagul in poarta, in latratul
cainilor de paza. Stapanul casei,
intreband: "Cine-i acolooo�?�!
"Oameni buni!�, raspund drumetii.
"De-i asa, precum spuneti, atunci
intrati. Cainii nu va vor face niciun
rau!�. Din vorba in vorba, despre
una, despre alta, gazdele ii poftesc
la cina, dupa care le astern patul
unei bine-meritate odihne. In
dimineata zilei urmatoare,
pranzesc impreuna cu stapanii
casei, iar la plecare cei doi tineri
soti le pun cate ceva merinde intro
traistuta. Pe drum, la un moment
dat, Sfantul Petre il roaga pe
Dumnezeu sa-i vredniceasca cu
ceva placut pe cei care i-au
gazduit cu atata bunatate si
omenie. "Dar ce sa le daruiesc?
N-ai vazut ca aveau de toate cele
de trebuinta!�, zice Dumnezeu.
"Da-le Doamne ceva de Suflet. Sa
se bucure�, zice Petre�Peste mai
bine de un an in acea casa avea sa
se nasca un baitel tare frumusel.
Parintii lui punandu-i un nume
melodios, precum un vers izbutit:
Mihai Eminescu! (O improvizatie a
subsemnatului, dupa un text scris
de prozatorul Geo Bogza).
� Din gandurile scrise de Mihai
Eminescu desprindem ca "Ochii se
atarna de suflet si de indemnul
mintii; Ca ochii sunt cei dintai
talhari ai pacatului; Ca ochii sunt
cele doua maini fara trup; Ca
vederea completeaza ochii mintii�.
� Stim locul si vremea nasterii lui
Eminescu. Nu stim, insa, adevarul
mortii sale. Petrecuta intr-o zi ca
cea de astazi, de 15 iunie a
anului1889! El isi are mormantul de
continuu perelinaj si readucere
aminte, umbrit de un frumos tei, in
Cimitirul Bellu din Bucuresti.
� Eminescu este un singuratic
prin unicitatea talentului sau
poetic.Iar talentul nu este numai
munca. Este si revelatie. Multi au
incercat sa-l ingane pe Eminescu.
� Cine poate fi Eminescu: "Un
om care a trecut prin lume, lasand
amintire un mesaj poetic fara
pereche in limba tarii sale. Se
spune cum ca ar fi innebunit,
dupa care s-a stins din viata si a
fost ingropat sub un tei. Chiar si
numai atat si-ar fi indeajuns
pentru o legenda. Numai ca in
urma lui au ramas notele sale de
calatorie in imparatia spiritului�.
� Iar acele marturii de viata si
creatie le gasim ilustrate in
maiestrele "Caiete Eminesciene�.
Cititi-le! Le gasiti tiparite de brava
Academie Romana! Prin efortul si
insistenta laudabila a fostului ei
presedinte: filologul Eugen Simion.
� Eu cred ca nici in ultimii sai ani
de viata, Eminescu nu a fost
nebun. Pentru ca din perpetua SA
truda n-a avut timp cand sa o faca!
� Imi este si-mi va fi mereu tare
dor de Dumneavoastra, Domnule
Eminescu!
� Constatam ca, in loc sa-l iubim
si sa-l stimam cu adevarat, l-am
izgonit in mit pe marele poet.
� Teiul din locul numit "Dealul
Blajului Scolii Ardelene� a fost
"mangaiat� de privirea lui
Eminescu in vara anului 1866.
Astfel ca si din aceasta pricina imi
sunt tot mai dragi teii. Precum
intregul tinut transilvan, udat de
apele Muresului, Tarnavelor si
Cibinului. Tinuturi parcurse cu
pasul de adolescentului Eminescu.
� Raluca, mama lui Eminescu,
purta ca fata numele de Rares
Iurascu (n.1816 - m.15 august 1876).
Unul dintre fiii sai, Mihai, cel pe
care il comemoram la implinirea a
124 de ani de la moarte, avea
atunci 26 de ani. Mormantul
parintilor sai, al Ralucai si al lui
Gheorghe Eminovici, se afla in
cimitirul din Ipotestii Botosanilor.
Intr-un volum de studii, dedicat
vietii lui Eminescu, apartinand
Bibliotecii ASTRA din Sibiu, o
fotografie ne infatiseaza teiul din
ograda casei parintesti din
Ipotesti, iar o alta pe tatal poetului,
stand in fata acelei case. De
asemenea, semnatura autografa
a poetului o gasim pe coperta de
inceput a unei vechi carti din
fondul documentar al Bibliotecii
din Palatul Culturii din TarguMures, ca si in interiorul "Cartii de
impresii� a Muzeului National
"Brukenthal� din Sibiu.
� "Eminescu ar trebuii sarbatorit
pe tot teritoriul limbii romane�!
(ioan.vulcan@yahoo.ro)
