Inca o veste de poveste

Distribuie pe:

Niste neispraviti, care se tot
"rotesc� la conducerea ministerului
ce-si zice "al invatamantului�,
trambiteaza ca au mai gasit inca
o "gaselnita�, menita sa "revolutioneze�
din temelii scoala romaneasca.
Chipurile, sa-i scuteasca
pe elevi sa mai care in spinare si
in traistute kilogramele de carti
si caiete, si sa invete uitandu-se
doar la sticla calculatorului, nu
la "banalele litere tiparite pe
hartie�!! Vedea-i-as pe micutii din
Casva, Toaca, Visinel, Jabenita,
Nima Raciului, Idicel Padure,
Jacu, Dumitreni invatand tabla
inmultirii pe computer! Eu am prins,
in clasele primare, tablita, stilul si
carpa, transformata in "burete� de
sters. Apoi, creionul negru si cele
colorate chimic, ascutitoarea,
guma, penita si calimara cu
cerneala. Cu "porunca� sa am
grija sa nu se verse. Dar in zadar.
Nenorocirea venea cand te
astepta-i cel mai putin. Apoi, daca
scrisul pe maculator era prea
stramb rupeai, cu teama, foaia din
caiet. De aveai nenorocul sa te
vada invatatorul, si pe deasupra
sa mai fie si suparat, o luai cu
liniarul in palma, sau te urechea
langa perciuni, punandu-te in
genunchi langa usa. Si, apoi, mai
toate caietele, dar mai ales cele
de matematica, aveau tiparita, pe
ultima coperta, tabla inmultirii.
Sa-ti intre bine in cap. Daca-l
aveai. Eu, bunaoara, nici acum nu
o dibuiesc pe sarite. Asa ca nu
prea stiu multa carte. Dar ce stiu
si-mi place, stiu cat de cat binisor.
Si asta pentru ca am avut dascali
priceputi, rau de buni si severi.
Deci, nu computere.
Si, apropo, ca a inceput
vacanta de vara pentru cei mai
mici elevi-scolari. Pana-n toamna
trebuia sa citim si sa bagam la cap
lecturi obligatorii. De n-aveam
carti, ni le "imprumuta�, prin
rotatie, dascalul. Cand mergeam
cu bivolii la pascut luam in
traistuta cu merinde si o carte de
citit invelita intr-o pastura. De n-o
faceai cum trebuie, tot viitorul an
scolar aveai de furca cu omul de
la catedra. Iar bunul obicei al
lecturilor obligatorii se prelungea
pana si in anul terminal de liceu.
Astfel ca, cu timpul, iti injghebai o
mica biblioteca, intre rafturile ei
cuibarindu-se amintirile copilariei
cu frumosii ei ani de scoala! Ce
dor imi este de acele vremuri de
demult!

ioan.vulcan@yahoo.ro

Lasă un comentariu