Actorul și permanentul lui dor de Eminescu

Pe Nea' Gimi (actorul sibian Ion Besoiu) l-am întrebat dacă e adevărat ceea ce se spune despre el, cum că ar fi avut șapte neveste, precum Barbă Albastră din poveste. Mi-a zâmbit discret și a râs cu poftă: „Au fost mai multe femei, dar doar patru întabulate, cu acte în regulă". Fac precizarea că îndrăgitul actor de teatru și de film a trecut în cel de-al 84-lea an de viață și că, firesc, nu mai e junele-prim de odinioară, dar a rămas același plăcut om de companie, păstrându-și viu spiritul și intactă memoria, iar limbajul neaoș, ardelenesc.

De toate aceste plăcute calități aveam să mă conving, o dată în plus, participând la emoționanta festivitate a reîntâlnirii promoției de absolvenți din anul 1950 a două prestigioase licee sibiene: cel de fete („Domnița Ileana") și cel de băieți („Gheorghe Lazăr"). Și pentru că, atunci, la începuturi, evenimentul avea să se petreacă în chiar ziua de15 iunie, când se împlineau 61 de ani de la moartea poetului căruia încă din anul 1938 i-a fost așezat bustul din bronz în Parcul „Sub Arini" al Sibiului, cei aproape 350 de absolvenți s-au declarat inspirat de frumos „Promoția Eminescu" . Și pentru că, de o bună bucată de vreme, mă tot bucur, fără să mă satur, de bucuria reîntâlnirilor lor estivale, mereu constat că sunt tot mai puțini la număr, la ele rostindu-li-se numele celor care nu mai sunt, în memoria cărora se recită poezii eminesciene, urmate de momente de reculegere, deopotrivă dedicate poetului, cât și foștilor lor colegi de liceu!

În urma emoționantelor popasuri eminesciene, de fiecare dată, pe soclul bustului poetului se odihnește, într-o glastră, un buchețel din cele mai albastre flori ale ierburilor necosite ale câmpurilor, prinse în șnurul Tricolorului Românesc, țesut în roșu, galben și albastru de mâinile obosite ale lelei Ana, cea mai bătrână și cea mai destoinică țărancă din satul Mărginimii Sibiului, Gura Râului. Apoi, frumoșii-bătrânei-licieni, într-un răgaz de timp, la un pahar de vorbă, se prind a depăna nostalgice și plăcute amintiri, după care se despart, promițându-și că se vor revedea, din nou, și exact peste un an, și în același loc: lângă bustul din bronz al poetului Mihai Eminescu, din Parcul „Sub Arini". Fi-va atunci 15 iunie 2015, precum și cea de-a 65-a reîntâlnire a promoției liceale „Eminescu"!

Lasă un comentariu