Recent, președintele, încă, în exercițiu, Traian Băsescu, declara în fața camerelor de luat vederi că „dacă Parlamentul și-ar fi făcut temele cu consecvență și ar fi aprobat solicitările Justiției, România ar fi fost în Schengen". Ce viza președintele? Inițiativa președintelui ales Klaus Iohannis și a premierului Victor Ponta (pe care Băsescu i-a și felicitat!) care a dus la voturile din Parlament privind respingerea Legii Amnistiei, precum și răspunsul pozitiv la cererea DNA privind arestarea și perchezițiile unor parlamentari. și ne mai spunea domnul Traian Băsescu că „parlamentarii au înțeles că nu ei sunt stăpânii legii - lucru valabil și în cazul domniei sale cu supraimunitatea de care a „beneficiat" timp de 10 ani n.n. -, ci legea este stăpânul lor", conchizând: „Este, dacă vreți, un regret al meu, că n-am reușit să-i conving în cei 10 ani de mandat cât de important este să nu blocheze justiția.". Deh, mintea românului (președintelui) cea de pe urmă…
Într-adevăr, dacă am contabiliza câți parlamentari au fost „scăpați", în ultimii 25 de ani de justiție (și, poate, la urmă de pușcărie!) numai pentru că au beneficiat de imunitate (în fapt, doar la declarații politice!), atunci am înșira o listă deloc scurtă! Poate, pe altădată!
Fapt este că, probabil, dacă votul de la 16 noiembrie nu ar fi fost atât de tranșant în favoarea noului președinte ales Klaus Iohannis - prin care românii au transmis un masaj clar clasei politice! -, nici parlamentarii, nici alți „șefi" n-ar fi înțeles că nu ei sunt stăpânii legii, cum spunea șeful statului. Dar nici, dacă DNA - probabil, impulsionată și de instituțiile europene! - nu și-ar fi intrat în atribuții, arestând numeroși „mahări"!? Așa se face că, de la o vreme, prin fața camerelor de luat vederi se perindă, cu cătușe la mâini, diverși așa-ziși „oameni de afaceri", primari, politicieni, care, doar în câțiva ani, atentând, cu nerușinare, la bunul public - considerându-se stăpânii legii - au ajuns milionari și chiar miliardari. Până și Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, este cercetat (cam demult!) pentru evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, complicitate la evaziune fiscală și sprijinirea unui grup infracțional organizat, iar deputatul (demisionar) Viorel Hrebenciuc și baronul de Piatra Neamț, Gheorghe ștefan, zis Pinalli, arestați pentru fapte grave de corupție.
Însă cel mai recent caz de încălcare a legii este cel al șefei de la „Crimă Organizată", procurorul Alina Bica. Aceasta riscă pușcăria pentru că, în 2011, ar fi fost părtașă la o combinație ce a păgubit statul cu 62 de milioane de euro. Potrivit surselor judiciare, în 2011, Bica era secretar de stat la Ministerul Justiției, detașată la Autoritatea Națională pentru Restituirea proprietăților. La acea vreme, spun procurorii, Bica ar fi semnat un raport de evaluare a unui teren din București, despre care știa că este supraevaluat. Avizarea respectivei expertize a însemnat pentru statul român o gaură de aproape 62 de milioane de euro, bani ce ar fi ajuns la omul de afaceri Gheorghe Stelian. Culmea este că tocmai acest afacerist ar fi pârât-o pe Bica la DNA, ca să scape de belele. Așa au aflat oamenii legii că șefa de la DIICOT și-ar fi determinat și colegii de la ANPR să permită despăgubirea bogătașului, iar în schimb ea ar fi primit un teren de 5.000 de metri la Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut.
Am dat doar aceste exemple, din multe altele. De aceea, deloc întâmplător, pentru a ști cât mai multe lucruri despre felul cum îi pot verifica pe bogătași, magnați, politicieni etc., un specialist al FMI îi va transforma pe inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în experți la capitolul scotocit în „căruța"milionarilor. Potrivit Agerpres, Norman Gillanders, cel care le-a fost (le-ar fi) profesor, a fost deja în România pentru o „misiune tehnică".
Fapt este că principala problemă a României de azi sunt mentalitățile majorității populației. De aici s-a născut o clasă politică coruptă pliată perfect pe structura de gândire populară. Azi, poporul se află într-un cerc vicios: prizonier al propriilor mentalități puse în operă instituțional și metodologic de monstrul pe care l-a născut din somnul rațiunii sale - clasa politică. Numai o schimbare masivă, bruscă și radicală - consideră comentatorii și analiștii români -, o revoluție a mentalităților de la baza piramidei în sus va schimba ierarhia și conducerea la vârf. Așteptăm degeaba de la falsele elite să genereze schimbarea în bine. Să fie oare votul de la 16 noiembrie - și alegerea unui nou tip de președinte - un prim semnal al acestei schimbări? Vom vedea. Până acum, clasa politică ne-a arătat, în marea ei majoritate, că pentru ea legea, responsabilitatea a însemnat doar tupeu, inconștiență, parvenitism, incompetență, minciună. Atât și nimic mai mult.
Ce criză economică? Care recesiune, câtă vreme ei dispun - în urma unor afaceri… necurate - de bani, în euro,… cu lopata! Ăsta-i, deocamdată, tristul adevăr!
