Interesantă și incitantă temă propusă spre discuție de inimosul prof. Ioan Gâju, președintele Asociației „Maris Dava" din Tg.-Mureș. Tema face parte dintr-un ciclu de conferințe care au ca subiect „Românii din afara granițelor țării", conferințe bine primite de numerosul public care participă de fiecare dată cu entuziasm la discuțiile ce se nasc după audieri.
De această dată, prof. Dumitru Voicu ne-a vorbit despre „Românii de pe valea Timocului", despre umilințele pe care le îndură aceștia din partea autorităților, situația din această regiune fiind identică cu cea trăită de românii ardeleni până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate că, până nu demult, preponderența locuitorilor de aici o constituiau cei de naționalitate română, dată fiind politica de deznaționalizare etnică și asimilare forțată, de îngrădire completă a unor drepturi și libertăți de care ar fi trebuit să beneficieze românii, ca niște minoritari ce sunt într-o țară civilizată (ei nu sunt recunoscuți în prezent ca minoritari, ci doar ca un grup etnic așa-zis al vlahilor, valahilor, sau pur și simplu al țiganilor), numărul celor care mai îndrăznesc a se declara oficial români este tot mai mic. În zonă nu există școli cu limba de predare română, nu au voie să-și ridice biserici ortodoxe românești, nu au acces la învățământ superior în limba română, nu este acceptată folosirea limbii române în administrație, cu toate că în unele localități numărul românilor este semnificativ. Este adevărat că nici România, patria mamă, nu face aproape nimic pentru ca românii din această zonă să poată supraviețui etnic, în demnitate, și să se simtă că mai fac încă parte din neamul românesc.
Întreaga expunere a dlui prof. Voicu s-a bazat pe documente autentice, ca și pe filmări pe care domnia sa le-a făcut în anul 2013 când a vizitat zona, împreună cu prof. Gâju, alături de mai mulți profesori de geografie din România. Concluzia firească, previzibilă, este aceea că în câțiva ani nu vom mai putea vorbi despre românii de pe Valea Timocului, la fel ca și despre românii din alte zone de la granița din imediata apropiere a României. Ne întrebăm atunci, justificat, de ce minoritarii din România, în special cei maghiari, mint cu nerușinare în fața lumii acuzându-i pe români că nu le dau drepturi, atâtea câte ei ar vrea, că sunt asimilați și îngrădiți în a-și exercita unele libertăți clamate de ei imperativ și fără jenă? De ce statul român nu se implică activ, ca Ungaria, de exemplu, în apărarea drepturilor românilor din afara granițelor sale oriunde ar fi aceștia? De ce suntem umili și prea îngăduitori în fața autorităților statelor vecine atunci când se discută soarta semenilor noștri rămași în afara granițelor României nu din vina lor? Iată câteva întrebări pe care participanții la acest simpozion le-au dezbătut și le vor mai dezbate încă în cadrul discuțiilor prilejuite de cunoașterea condițiilor în care trăiesc și alte comunități românești din afara granițelor țării.
În altă ordine de idei, dl prof. Ioan Gâju a anunțat auditoriul că Asociația „Maris Dava", pe care o conduce, intenționează să organizeze în cursul anului 2015, la Tg.-Mureș, viitorul Congres Internațional de Dacologie, sens în care are deja promisiuni de sprijin din partea autorităților locale și județene, ca și pe cel al unor entuziaști, încântați de această idee, și de beneficiul de imagine pe care l-ar avea orașul din această acțiune. Singurul „punct", pe care nu îl îndeplinim încă, se referă la partea financiară, mai bine spus la costurile inerente unui astfel de eveniment, motiv pentru care facem apel și pe această cale la generozitatea unor sponsori care cred în ideea că trebuie cunoscută istoria străveche a acestor meleaguri și nu numai. De fapt, temele propuse a fi dezbătute la acest congres se vor referi toate la dacii din interiorul și exteriorul arcului carpatic, inclusiv la zona din S-E Transilvaniei, prea puțin scoasă până acum în evidență.
Vă vom ține la curent cu modul în care se va putea materializa această idee îndrăzneață.
