Urmași ai generațiilor care s-au opus în anul 1848, pe Câmpia Libertății de la Blaj, uniunii Transilvaniei cu populație majoritar românească, cu Ungaria, care au protestat, în anul 1868, prin „Pronunciamentul de la Blaj", împotriva creării Imperiului dualist Austro-Ungar, cu Transilvania înglobată în Ungaria, care au rezistat eroic politicii de maghiarizare forțată promovată de guvernele de la Budapesta, au adoptat, în ședința din 24 noiembrie 1918 a Consiliului Național Român din Luduș, în calitatea sa de reprezentant al celor peste 25.000 de români din Cercul electoral al Ludușului, următorul document: HOTĂRÂREA NOASTRĂ, cu următorul conținut: „OBȘTEA POPORULUI ROMÂN DIN LUDUȘUL DE MUREȘ, DIN ÎNDEMN PROPRIU ȘI FĂRĂ NICIO SILĂ SAU ADEMENIRE DIN VREO PARTE, DĂ LA IVEALĂ DORINȚA FIERBINTE, CE ÎNSUFLEȚEȘTE INIMA FIECĂRUI ROMÂN ȘI DECLARĂ CĂ VOINȚA SA NESTRĂMUTATĂ ESTE: VOIM SĂ FIM ALĂTURAȚI, ÎMPREUNĂ CU TERITORIILE ROMÂNEȘTI DIN ARDEAL, BANAT, UNGARIA ȘI MARAMUREȘ, LA REGATUL ROMÂNIEI, SUB STĂPÂNIREA MAJESTAȚII SALE, REGELUI FERDINAND I. ÎN ACEASTĂ HOTĂRÂRE A NOASTRĂ AȘTERNEM CE AU DORIT STRĂMOȘII NOȘTRI, TOT CE NE ÎNCĂLZEȘTE PE NOI, CEI DE FAȚĂ, ȘI TOT CE VA ÎNĂLȚA PURUREA PE FIII ȘI NEPOȚII NOȘTRI. ASA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU."
Hotărârea este întărită, autentificată, de liderii politici români din Centrul electoral al Ludușului. În aceeași zi de sărbătoare creștină, duminică, 24 noiembrie 1918, au fost desemnați cei cinci delegați-deputați care să-i reprezinte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia: dr. Vasile Cerghizan, preot în Cocul de Câmpie (Pădureni), dr. Ioan Oltean, avocat în Luduș, Vasile Morariu, învățător în Luduș, Nicolae Vulcu, proprietar în Inclandul Mare, Dumitru Iclănzan, econom în Iclănzel, precum și cinci delegați supleanți: dr. Mihail Moldovan, avocat în Luduș, Octavian Bugner, preot în Tritiul de Jos, Ioan Coman, învățător în Căpușul de Câmpie, Coman Șogan, proprietar în Grebenișul de Câmpie și Remus Brustur, econom în Lechința de Mureș.
Au beneficiat de delegații speciale părintele greco-catolic Enea Pop Bota, părintele ortodox Andrei Badiu (Baghiu), ambii din Luduș, și Emil Cormoș Alexandrescu, mare proprietar în Grebenișul de Câmpie, președintele Consiliului Național Român din Comitatul Turda-Arieș.
Cu toții au făcut parte din cei 1.228 de delegați prezenți în Casina Militară, care au votat la 1 decembrie 1918 Rezoluția Adunării Naționale a tuturor românilor din Transilvania, Banat și țara Ungurească, prin care s-a decretat unirea acelor români și a teritoriilor locuite de dânșii cu România. În aceeași zi de 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia a ales Marele Sfat Național Român, ca parlament provizoriu al Transilvaniei și Consiliul Dirigent (guvern provizoriu). Avocatul dr. Ioan Oltean, din Luduș, a fost ales în Marele Sfat Național. Ulterior, Transilvania a fost organizată în 23 de județe. De atunci și până în anul 1950, Ludușul a făcut parte din județul Turda. Printre cei 100.000 de români prezenți pe Câmpul lui Horea ca să întărească Marea Unire s-au aflat și zeci de români din Luduș și Gheja.
Prin faptele lor, ludușenii au contribuit la făurirea statului național unitar român, în hotarele vechii Dacii strămoșești. Întorși acasă, ei au relatat cu căldură tot ce au văzut, au auzit, au simțit și au trăit în acea zi de 1 Decembrie 1918, cea mai importantă din istoria contemporană a României, ziua prin care națiunea română din Transilvania istorică a fost salvată de la pieire. În piața din centrul de atunci al comunei Luduș s-a cântat și s-a dansat Hora Unirii timp de câteva zile. În amintirea marelui eveniment, acea piață a fost botezată „Piața Unirii", iar principala stradă din orașul Luduș a primit, după Revoluția din 1989, denumirea de „Bulevardul 1 Decembrie 1918".
DE LA ALBA IULIA, LA BUCUREȘTI
La 14 decembrie 1918, o delegație a românilor transilvăneni prezintă Regelui Ferdinand I actul Unirii de la Alba Iulia. În data de 24 decembrie 1918, Regele Ferdinand I emite Decretul Lege de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu vechiul Regat al României, lege votată ulterior de Adunarea Deputaților și Senatul României, „în unanimitate prin aclamațiuni". La 15 octombrie 1922, în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, Regele Ferdinand a fost încoronat ca Rege al României reunificate, iar Regina Maria, ca Regină a României. Toți fiii buni ai României, fără deosebire de religie și naționalitate, au beneficiat, în mod egal, de prevederile marilor reforme, dar și de îndatorirea de a ajuta cu toate puterile Statul Român, în care, Cel de Sus, i-a rânduit să trăiască împreună.
***
România anului 1918 este creația neamului românesc, întemeiată pe voința liber exprimată a tuturor românilor din Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș de a se uni cu Regatul României. Tot în anul 1918 au fost create (sau recreate) noi state, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, de către neamuri slave care, și ele, s-au eliberat de sub înrobitoare stăpâniri străine. Ungaria și Austria s-au declarat state independente. Este una din urmările pozitive ale Primului Război Mondial. Conferința de pace de la Paris (1919-1920) a consfințit internațional această nouă realitate europeană prin tratatele de pace dintre țările învingătoare în război (27 la număr, printre care și România) și țările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria și Turcia). Prin Tratatul de pace de la Trianon (4 iunie 1920), Puterile Aliate și Ungaria recunosc pe plan internațional unirea hotărâtă la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.
***
Acum, când aniversăm 96 de ani de la Marea Unire din anul 1918, cu pioasă recunoștință să-i pomenim pe artizanii României reîntregite: toate generațiile de români care au suferit, s-au jertfit, au sperat, s-au rugat și au acționat pentru deplina unitate națională, preoții și învățătorii neamului, conducătorii mișcării unioniste din Transilvania istorică, Iuliu Maniu, episcopii Miron Cristea (ortodox) și Iuliu Hossu (greco-catolic) Vasile Lucaciu, Vasile Goldiș, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida-Voievod, Ștefan Cicio-Pop, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Emil Hațieganu, Valeriu Braniște, Iosif Jumanca, Ioan Fluieraș, Romul Boilă, Onisifor Ghibu, pe monarhii României Regele Ferdinand și Regina Maria, pe Ion I.C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal și președinte al Consiliului de Miniștri, pe ostașii români care au apărat pământ românesc, pe toți eroii și martirii neamului românesc, pe Mihai Viteazul, întâiul unificator al țărilor române.
