Românii au un venit lunar de 10 ori mai mic decât germanii!

În iunie 2014, Răzvan Amariei a publicat în revista Capital „Ghid de supraviețuire financiară - cum ne descurcăm cu 10% din veniturile unui german". Întrebare care este valabilă și în 2015, mai ales că prețurile carburanților, agentului termic, gazului metan, energiei electrice și al altor utilități, taxelor locale au crescut, unele cu zeci de procente, creșteri care atrag după sine și majorare a prețurilor produselor din magazine.

Conform statisticilor, venitul mediu lunar disponibil pentru fiecare român este de 180 euro, în timp ce în Germania acesta este de 10 ori mai mare. Dacă avem în vedere statisticile, „jumătate dintre români ar trebui să nu-și mai poată permite nimic după ce își cumpără mâncare, potrivit calculelor oficiale, lucrurile stau altfel, nivelul de trai fiind considerabil mai ridicat. Capital a analizat soluțiile găsite de români pentru a se descurca într-o economie cu taxe mari și câștiguri oficiale mici."

Care sunt explicațiile, mai exact soluțiile prin care românii supraviețuiesc financiar? Important de precizat este să arătăm că „un angajat din România câștigă, în medie, circa 1.600 de lei (sau 360 de euro) pe lună. Un pensionar din sistemul asigurărilor sociale de stat primește, în medie, puțin peste 800 de lei (adică 180 de euro) lunar." Însă, de subliniat e faptul că jumătate din salariați câștigă sub 1.100 de lei lunar (250 de euro), iar circa 600.000 de pensionari au primit, lunar, mai puțin de 350 de lei. Dacă adunăm toate veniturile unei familii medii dintr-o lună, și acestea ajung la 2.400 de lei (adică 180 de euro pentru fiecare membru - aici intră și minorii), aflăm diferența mare a nivelului de trai a cetățenilor din cele două țări. În Germania gospodăria medie are un venit de 1.800 euro. Dacă facem calculul rezultă că românii au un venit lunar de 10 ori mai mic decât germanii.

Una din soluții prin care românii se descurcă cu veniturile menționate e aceea că multe servicii și produse sunt mai ieftine la noi decât în Germania și în alte state mai dezvoltate sau vecine. Deci, diferența de preț nu e de la 1 la 10 între neamț și român, mai ales la alimente, unde multe dintre produsele industriale și servicii trebuie să recunoaștem că sunt mai ieftine în România deoarece calitatea lor este mai proastă.

O altă explicație dintre veniturile cu mult mai mici ale românilor comparativ cu cele ale nemților, și nu numai, este evaziunea care la noi bântuie peste tot. Cu alte cuvinte, „trebuie făcută o diferențiere clară între veniturile declarate și cele reale."

Venituri apropiate de cele obținute de salariați din țările dezvoltate realizează românii care lucrează în străinătate. Aceștia depășesc trei milioane, care în 2013 au trimis oficial celor de acasă peste 3,5 miliarde de euro. Dacă socotim și sumele aduse sau trimise neoficial se poate aprecia că „căpșunarii" au adus în România circa cinci miliarde de euro, bani necontabilizați în statistici, care asigură un nivel de trai mai bun decât media calculată oficial la nivel de țară. Ca urmare, sumele trimise acasă de milioanele de români care lucrează în străinătate asigură locuri de muncă sutelor de mii de salariați angajați ai societăților producătoare de mărfuri și de vânzare a acestora, precum și un profit import pentru acestea, cât și creșteri semnificative a produsului intern brut cu efecte benefice asupra dezvoltării întregii economii românești.

Atât marea corupție, cât și cea mică, contribuie și ele la rotunjirea veniturilor multor români. Marea corupție dijmuiește bugetul de stat cu sume uriașe obținute prin licitații aranjate pentru clientela politică a partidelor parlamentare și nu mai puțin pentru miniștri, secretari de stat, funcționari cu rang înalt și nu numai din ministere, consilii județene, primării și din alte instituții ale statului bugetate. La aceasta se adaugă și mica corupție (generalizată), numită popular șpagă, atenție acordată funcționarilor și angajaților din serviciile publice, fără de care cererile populației nu se aprobă sau se amână la nesfârșit chiar dacă sunt perfect legale, șpagă care se ridică la peste 500 de milioane de euro anual.

La supraviețuirea persoanelor cu venituri mai reduse contribuie și comerțul cu produse folosite (haine, încălțăminte, produse electrice și electronice) aduse din țările dezvoltate, unde populația are venituri care îi permite să-și înnoiască des garderoba și aparatura casnică. Tot aici intră și 45% din populația care trăiește în localitățile rurale ce își produce hrana necesară în gospodăria proprie - nu mai dă banii pe legume, fructe, pâine, carne, lapte și alte produse necesare.

În concluzie, mulți români nu trăiesc atât de rău precum rezultă din statistici. „Asta și pentru că economia subterană a avut în 2013, potrivit unui studiu AT Kearney, o pondere de 28,4% din PIB-ul (adică aproape 40 de miliarde de euro) României (pondere care s-a menținut și în 2014 - n.a.).

Suntem pe locul al doilea în UE la acest capitol, după Bulgaria."

Lasă un comentariu