PESTE JUMĂTATE DINTRE COPIII ROMÂNI SE AFLĂ ÎN RISC DE SĂRĂCIE SAU EXCLUZIUNE SOCIALĂ!

Distribuie pe:

Din anexele Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020, publicate în Monitorul Oficial nr. 33 bis, din 15 ianuarie 2015, reiese că, la nivelul anului 2012, un copil român din trei este sărac, deși provine din familie în care părinții muncesc.

Statistica oficială arată o totală lipsă de preocupare a guvernanților ultimelor două decenii pentru cei mai tineri cetățeni ai țării, pentru asigurarea în viitor a unei populații sănătoase și educate.

Cele mai ridicate rate ale sărăciei la nivel european

„România înregistrează cele mai ridicate rate ale sărăciei la nivel european. Rata sărăciei copiilor din gospodării în care adulții muncesc a crescut de la 29,1 la sută în 2007 la 32,6 la sută în 2012. Rata sărăciei copiilor din gospodării cu o intensitate a muncii foarte ridicată a scăzut ușor, de la 18,9 la sută în 2007 la 17,3 la sută în 2012. Aproape unul din zece copii trăiește în gospodării fără locuri de muncă.

Riscul de sărăcie relativă în rândul adulților care lucrează și au copii în întreținere este mai mult decât dublu în România față de Uniunea Europeană (UE) 23,4 la sută, față de 11,5 la sută în 2012. În același an, rata privării materiale severe era în România de 29,9 la sută, față de 10,3 la sută în UE.

Prin natura lui, indicatorul măsoară lipsa unor resurse de bază, care afectează copiii români în mare măsură. Dacă, în medie, la nivel UE, deprivarea materială afectează în ponderi apropiate copiii și adulții (11,7 la sută pentru populația sub 18 ani și 10,3 la sută pentru cea între 18 și 64 de ani), copiii români suferă mult mai accentuat de deprivare materială severă decât adulții (37,9 la sută față de 27,9 la sută)", se arară în documentul citat.

Adolescenții, cei mai expuși sărăciei relative

„În total, 52,2 la sută dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, fiind al doilea cel mai ridicat nivel din UE, după Bulgaria. De asemenea, în România se înregistrează una dintre cele mai ridicate diferențe din Europa între nivelul riscului în cazul copiilor și cel înregistrat pe ansamblul populației (41,7 la sută în 2012).

Riscul sărăciei și excluziunii sociale crește considerabil în gospodăriile cu mulți copii (72,5 la sută dintre gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii) sau în cele monoparentale (60,7 la sută), acestea fiind cele mai afectate. În general, indiferent de structura gospodăriei, prezența unui copil crește considerabil vulnerabilitatea economică.

Adolescenții (12 -17 ani) sunt cei mai expuși și prin prisma valorilor indicatorului de sărăcie relativă, având nivelul cel mai ridicat de sărăcie relativă și cea mai importantă creștere din 2007 (32,4 la sută) până în 2012 (38 la sută). Toate aceste diferențe au un caracter profund teritorial, cu variații pronunțate între regiuni, precum și între zonele urbane și cele rurale.

Totodată, mai mult de o treime dintre copiii săraci relativ din România sunt, în același timp, afectați de deprivare de locuire, față de ceva mai mult de un sfert dintre copiii săraci la nivelul UE și aproximativ unu din zece copii non-săraci din România. În 2012, erau mai afectați copiii săraci cu vârste mici (46,3 la sută dintre cei sub 6 ani), față de adolescenți (27,7 la sută dintre cei de 12-17 ani), în timp ce în UE copiii erau afectați la fel, indiferent de vârstă.

În toate aceste zone, copiii și tinerii reprezintă principala categorie de populație (peste 60 la sută), în timp ce populația de 60 de ani și peste reprezintă sub 10 la sută din total. Aceste zone sunt izolate de ansamblul spațiului urban și reprezintă forme de segregare spațială care contribuie la consolidarea capcanei sărăciei".

* * *

Documentul prevede măsuri pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, respectiv acordarea unui pachet minim de servicii sociale pentru copil. În acest sens, a fost deja realizat un studiu pentru stabilirea conținutului pachetului minim de servicii și au fost decise standardul de cost, dezvoltarea de servicii comunitare integrate, creșterea capacității instituționale de definire și de politici intersectoriale pentru protecția drepturilor copilului la nivel central și local și creșterea calității serviciilor sociale destinate copiilor.

Lasă un comentariu