Președintele Klaus Johannis are obsesia consensului. Jurnaliștii mai vârstnici își amintesc că, între anii 1990 și 1996, Ion Iliescu ne înnebunise cu insistența sa pe nevoia de liniște, liniște în care zicea el că se poate lucra, chiar dacă ulterior am aflat că era liniștea în care se putea fura pe rupte. Doar prin 1992 și 1996 nu avea Iliescu drept slogan „Un președinte pentru liniștea noastră". Așa se pare că, cel puțin până acum, acționează și Klaus Iohannis. Dacă ne referim doar la faptul că a pus la cale sindrofia Acordului politic semnat de toate partidele, pe bugetul Apărării. Numai că contextul în care acționează acum președintele Johannis este cu totul altul decât cel din perioada președinției lui Iliescu. Acum, în 2015, nu au început hoțiile (în „liniștea" din '90-'96), ci au fost date în vileag de către procurorii DNA și nu numai. Mai mult, după ce unii penali, gen Hrebenciuc - principalul „sforar" postdecembrist -, dar și unul dintre foștii miniștri arestați în dosarul Microsoft, Gabriel Sandu, au început să vorbească - pentru a-și apăra pielea și a beneficia de clemența procurorilor și judecătorilor (și o pedeapsă mai redusă) „gluma" se îngroașă. Vor ieși la iveală toate matrapazlâcurile la care a recurs clasa politică (din toate partidele) în ultimii ani, pentru a fi promovată în funcții aducătoare de venituri nemuncite. Cum vor fi ele deconspirate? Turnându-se unii pe alții.
Ce legătură au toate acestea cu președintele Klaus Johannis? Păi, au deoarece noul președinte, după Acordul pe tema bugetului Apărării - semnat de toate partidele -, în perioada următoare, are în calcul semnarea și altor acorduri. De ce? Întrucât românii așteaptă de la Klaus Johannis puncte de vedere despre activitatea Guvernului, despre principalele probleme ale țării.
Or, după ce primul pas a fost consumat, Johannis vrea un al doilea, dar cel mai greu: determinarea majorității de a vota legile prin care să-și taie singură din fotolii. Observatorii politici apreciază însă că riscul este uriaș, dacă lucrurile stau așa cum le prezintă fostul ministru Gabriel Sandu, în declarația de la DNA în care spune că se plătesc sume uriașe pentru funcții publice. Cei care au plătit - spun analiștii - nu au niciun motiv să voteze ceva care să le tragă scaunele de sub fund (asta, apropo de reducerea numărului de parlamentari). Dacă sunt forțați să o facă, există riscul să se supere și să toarne la DNA numele celor care le-au dat bani pentru funcții. Întrebare: ce lider politic riscă așa ceva pentru a-l face pe Johannis un președinte competent? Prin culise se vorbește despre o altă majoritate, construită de PNL, cu un guvern condus de Cătălin Predoiu. Numai că și în PNL constatăm cu ușurință că sunt aproape la fel de mulți penali ca și în PSD.
De aceea, pentru Johannis greul abia acum începe, deoarece consultările pentru bugetul Armatei au fost doar un exercițiu de imagine. Se pare că multe din problemele (legile) pe care noul președinte și le-a propus pe agenda întâlnirilor (consultărilor) viitoare de la Palatul Cotroceni vor trebui să aștepte până la alegerile din 2016. Când, potrivit dorinței sale, și-ar dori un partid (partide) dispus(e) să pună pe liste oameni onești și competenți. Asta, dacă e posibil așa ceva în România?! Dar, cine știe?
