Târnăveniul de ieri, municipiul de azi. Cei mai în vârstă își mai aduc aminte de viața tumultuoasă a orașului în vremurile de altădată. Se muncea din greu, cu folos, în marile întreprinderi ale Târnăveniului: Combinatul Chimic, Fabrica de Geamuri, Fabrica de materiale de construcții „Hercules", Fabrica de mobilă, în multe sfere de activitate ale comerțului de stat, meșteșugăresc și cooperatist, la centrul de legume și fructe, în domeniile sanitar, veterinar, administrație publică, cultural, Abator, poștal și telecomunicații, cetățenii, în foarte mare măsură, mulțumiți, Bugetul local - bine alimentat. În perioada anilor 1960-1980, orașul a fost beneficiarul unor importante fonduri de investiții, orașul situându-se pe locul al doilea în domeniul economico-social după Târgu-Mureș. Dezvoltarea marilor întreprinderi a dus la creșterea capacităților de producție și a exporturilor, implicit la construcția a zeci și sute de apartamente; blocurile de locuințe de azi, din centrul orașului, cartierele N. Bălcescu, Viitorului, Seuca, Fabricii de Geamuri și Combinatul Chimic. La o populație de 30.000 de locuitori existau peste 14.000 de locuri de muncă. Cu 27 de ani în urmă, „nu pe degeaba", orașul a devenit municipiu, din păcate, astăzi, a rămas un târg mai puțin însemnat, foarte mulți cetățeni fiind sufocați de taxe și impozite mari, solicitând revenirea la statutul de oraș.
Privind strategia de dezvoltare a Târnăveniului pe perioada 2014-2020, ca de altfel și proiectul de Buget local pe anul 2015, nu avem motive să fim optimiști pentru o dezvoltare cât de cât importantă. An de an, veniturile la Bugetul local au stat pe loc sau au scăzut. Dacă prevederile veniturilor totale ale Bugetului local pe anul 2014 se situau la cifra de 33.244.000 lei, Proiectul de buget pe anul 2015 este de 33.006.844 lei, cu 217.156 lei mai puțin față de prevederile Bugetului pe 2014, respectiv cu 870.534 lei mai mult față de execuția bugetară a anului 2014. Impozitul pe venit de la persoanele juridice se situează la un procent de numai 79,93% față de prevederile anului 2014, cele de la persoane fizice fiind de 127,02% față de prevederile anului 2014 și de 145,22% față de execuția bugetară a aceluiași an.
Indicatorul cheltuielilor totale remarcă un procent de 99,29% față de prevederile anului 2014, respectiv de 106,01% față de execuția bugetară a anului precedent.
Pozitiv la întocmirea Proiectului de buget pe anul 2015 este creșterea procentului secțiunii de dezvoltare la 122% față de prevederile anului trecut. Mai greu de înțeles este capitolul „cheltuielilor serviciilor publice generale" (54.02), al căror procent față de prevederile anului 2014 este de 127,02%, respectiv 159,29% față de execuția bugetară a aceluiași an, sens în care, consilierii locali ar trebui să se aplece cu mai multă atenție asupra acestui capitol.
Cauzele declinului economic al municipiului, stagnării dezvoltării economico-sociale sunt grele și foarte complicate. Sărăcia este în creștere în oraș, ca și în satele limitrofe. Numărul persoanelor angajate în câmpul muncii a scăzut cu mult peste 40% în ultimii ani. Nivelul ridicat al șomajului de aproape 7% și sărăcia au determinat abandonul școlar și, prin urmare, lipsa de educație, creșterea infracțiunilor de la 569 în 2013 la peste 600 de cazuri în 2014, din care 207 cazuri sunt cele de furt din locuințe, buzunare, sacoșe, curți, fier vechi și cam tot ce găsesc în cale, efortul poliției, deși remarcabil, este limitat de volumul mare de cazuri mult peste posibilități și dotare.
Îmbătrânirea demografică avansată, procentul mic al populației tinere, populația în scădere, migrarea sezonieră a forței de muncă, nivelul scăzut al veniturilor majorității populației, creșterea numărului celor care necesită ajutor social, capacitatea redusă de a atrage investitori, capacitatea limitată de gestiune și cofinanțare a fondurilor europene, ca și promisiunile electorale cu mare „tam tam" nerealizate (Parcul Industrial, Parcurile foto-voltaice, amenajarea turistică „Alunei", lipsa de interes pentru modernizarea D.N. 14/A s.a.) sunt cauzele stagnării și „bătutei pe loc" a municipiului.
O mai mare luptă, interes, implicare și devotament ale Administrației Publice locale, dar și un mai mare sprijin al Consiliului Județean și Prefecturii Mureș și, de ce nu, al Guvernului României sunt imperios necesare. Tradiția industrială, istoricul acestui municipiu, experiența și calitatea oamenilor de aici impun acest lucru.
