Alături de alte comunități din Valea Superioară a Mureșului, Săcalu de Pădure are o vechime și o istorie apreciabilă, marcată mai ales prin păstrarea tradiției milenare, ce face legătura între trecut, prezent și viitor. Mărturia acestei afirmații stă în faptul că acolo încă se colindă „Cie-și marea cât de mare", colind din vremurile când abia se desprindea pământul de ape, în urmă cu mii de ani, și care a fost transmis până la noi prin graiul acestei comunități.
În ultimii ani, această comunitate și-a propus să-și cheme fiii la o întâlnire anuală, iar pe lângă ei au fost invitați și alții, cum ar fi aleșii locali, politicieni și asociații culturale, precum Despărțământul ASTRA Reghin.
La întâlnirea din anul 2013 s-a hotărât să se retipărească monografia satului, scrisă de preotul Romulus Sever Todea, care a fost îmbogățită cu noi date de către profesorii Ilie Șandru și Ioan Torpan, asistați de aproape de generalul în rezervă Valer Cengher. Pe lângă această așteptată lucrare, la întâlnirea din 9 noiembrie 2014, Ioan Torpan a mai tipărit și lansat o prestigioasă lucrare menită să păstreze vie memoria localității, intitulată „Satul nostru - Săcalu de Pădure", ilustrată cu imaginile oamenilor, caselor și locurilor minunate.
Întâlnirile respective au fost minunate, numai că sufletul sătenilor a devenit mai pesimist de când tinerii își iau lumea în cap și pleacă pe alte meleaguri. Cu toate acestea, o fiică a satului, profesoara Delia Torpan, a fost foarte interesată de întâlnirile din ultimii doi ani, adunând date, mai ales referitoare la desfășurarea serbărilor, pe care le-a cules într-o minunată carte, intitulată „Săcalu de Pădure și-a chemat acasă fiii". O astfel de inițiativă este salutară, deoarece contribuie atât la menționarea istoriei locale, cât și la redarea speranței că satul trăiește în fiii săi, chiar dacă unii sunt plecați pe alte meleaguri. Lucrarea cuprinde și referințele publicistice ale lui Lazăr Lădariu, Ilie Șandru, Ioan Torpan și ale altor martori ai vieții săcălenilor și ai serbărilor lor. În ilustrațiile cărții apar invitații care au participat la serbări, printre care deputatul Vasile Gliga și primarul comunei Brâncovenești, Ördög Ferencz, dar, mai ales, oamenii locului, mulți dintre ei îmbrăcați în costume populare. Spectacolul serbărilor, susținut de formația artistică condusă de Dragomir Pantea și de Ansamblul Folcloric „Doina Mureșului" din cadrul Casei de Cultură „Eugen Nicoară" din Reghin, a fost de asemenea ilustrat în lucrarea profesoarei Delia Torpan.
Iată că Săcalu de Pădure, cu peisajul binecuvântat în care este așezat, cu oamenii și cu istoria sa, rămâne ca un reper de frumusețe și bogăție, actualizat mereu prin lucrarea fiilor săi.
