Europarlamentarul Mircea Diaconu, vicepreședinte al Comisiei de cultură din Parlamentul European, s-a întâlnit, la Sighișoara, cu reprezentanți ai unor asociații și fundații de tip ONG-uri și cu câțiva consilieri locali, principala temă de discuție fiind accesarea de fonduri europene.
Potrivit europarlamentarului, ministrul Culturii, Ion Caramitru, s-a dovedit a fi cel mai interesat de municipiul Sighișoara, pe timpul acestuia luând ființă prima ediție a cunoscutului Festival Medieval. De asemenea, l-a amintit pe ministrul Turismului Dan Matei Agaton, care, la rându-i, și-a propus reînvierea mitului Dracula, prin amenajarea Parcului Dracula, pe Platoul stejarilor seculari Breite, un teren uitat și ros, în prezent, de turmele de oi. Trebuie amintit și Christoph Machat, originar din Sighișoara, expert în conservarea monumentelor istorice, care a sprijinit înscrierea Cetății Medievale în lista Patrimoniului Cultural UNESCO.
Un alt specialist european care și-a lăsat amprenta scrisului pe niște studii uitate și fără finalitate, în cadrul proiectului „Sprijin pentru orașe", a fost Giorgio Risicaris, expert european în domeniul dezvoltării urbanistice.
În toți acești 25 de ani de tranziție, Sighișoara a avut parte de tot felul de vizite și de vizitatori, s-au făcut studii de fezabilitate, bani luați de la diferite bănci cu dobânzi împovărătoare pe seama unor lucrări făcute să țină până după recepții și plată, a înfrățirii între orașe, de care nu se mai știe, și alte proiecte „ce din coadă frumos sună".
Desigur o vizită în plus a unui europarlamentar este binevenită, luând în calcul de cum arată Cetatea și cât de multe nevoi are în ceea ce privește refacerea din temelie a atâtor ziduri care stau gata să se prăbușească. Sighișoara duce lipsă de proiecte viabile, de fonduri, se simte o acută nevoie de implicare, atât din partea societății civile, cât și din partea administrației publice locale. Toate aceste neimplicări, cu timpul, vor transforma Cetatea Medievală Sighișoara într-o parte dintr-un oraș tot mai puțin vizitat din punct de vedere turistic, deși are un potențial nebănuit de mare, dar nevalorificat, în care doar restaurantele își mai arată clasa unor meniuri standard, în care berea, nelipsita ciorbă de burtă, micii și grătarul garnisit cu cartofi sunt „marea noastră cultură".
