„CREDINȚA E MAI PRESUS DE ȘTIINȚĂ; VOINȚA E MAI PRESUS DE INTELIGENȚĂ; IATĂ DE CE CREDINȚA ȘI VOINȚA SINGURE DOMINĂ LUMEA, DOMINĂ ȘI VOR DOMINA TOTDEAUNA. CREDINȚA ȘI VOINȚA ÎNTRUNITE CONSTITUIE O SINTEZĂ, NUMITĂ CARACTER".
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907), născut Tadeu Hîjdeu, a fost scriitor și filolog român din familia Hîjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii românești din toate timpurile. S-a născut în Basarabia ocupată de Imperiul Rus, a studiat la Universitatea din Harcov, după care a fost ofițer în armata rusă. La anul 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ținut pentru a scăpa de împilarea țaristă. Din 1858 îl găsim ca profesor și apoi bibliotecar la Universitatea din Iași, unde donează peste 4.000 de volume. A fost director al Arhivelor Statului din București, și mai apoi membru al Academiei Române. În 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din București. Partizan al lui Kogălniceanu,
a susținut lovitura de stat din 2 mai 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza. După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1688, a devenit mistic și fervent practicant al spiritismului. În ciuda onor critici, rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător și un pionier al mai multor domenii ale filologiei și istoriei României.
***
„CREDINȚA ESTE O GRAȚIE DIVINĂ; NU STĂ LA CAPĂTUL UNUI RAȚIONAMENT".
Eugen Lovinescu (1881-1943), critic, istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, ramancier și nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Este autorul teoriei Sincronismului și al Mutației valorilor estetice. Și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet. Este tatăl criticului Monica Lovinescu, al dramaturgului Horia Lovinescu și al criticului literar și specialistului în ocultism Vasile Lovinescu.
***
„OAMENII, CA ȘI POPOARELE, PUN ÎN RELIGIE TOATE VISURILE ȘI ASPIRAȚIILE LOR".
Mihail Ralea (1896-1964), profesor universitar, sociolog, psiholog, eseist, om politic, membru titular al Academiei Române, director al revistei „Viața românească". A absolvit Facultatea de Drept și Litere din Iași; continuă studiile în Franța, obține titlul de Doctor în Litere cu teza Ideea de revoluție în doctrinele socialiste. Spirit umanist, cu preocupări multiple, în domenii diferite: filosofie, psihologie, estetică, istoria literaturii universale.
A fost unul din marii eseiști ai literaturii române.
„1001 CUGETĂRI"
