O amplă acţiune de curăţenie generală se desfăşoară pe parcursul acestei săptămâni pe Calea Sighişoarei - Valea Rece din municipiu, în zona locuită cu preponderenţă de etnici romi. Sunt implicaţi mai ales beneficiarii de ajutor social, care au obligaţia de a presta muncă în folosul comunităţii.
Acţiunea este coordonată de Poliţia Locală, cu implicarea Serviciului Public de Asistenţă Socială şi a altor direcţii din cadrul Municipiului.
Zeci de camioane de gunoaie au fost adunate de pe păşuni, zonele verzi şi din împrejurimile perimetrelor locuite, în efortul de a schimba în bine imaginea cartierului, la început de primăvară.
Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş, la recensământul din anul 2011, populaţia stabilă de etnie romă din Târgu-Mureş era de 3.110 persoane, reprezentând 2,31% din numărul total de 134.290 de locuitori ai municipiului. Statisticile mai arată că din cei 531.380 de locuitori ai judeţului, 8,8% sunt romi, judeţul nostru înregistrând cea mai numeroasă populaţie romă declarată din ţară. Numărul exact nu poate fi însă determinat cu precizie deoarece mulţi romi nu au acte de identitate, migrează în permanenţă, locuiesc perioade mai scurte sau mai lungi fără forme legale etc.
Conştientizând importanţa problemei (cu care se confruntă, de altfel, şi alte ţări din Uniunea Europeană), Municipiul Târgu-Mureş a elaborat, încă din anul 2000, un program complex de urbanizare şi integrare a zonelor locuite de etnici romi, vizând investiţii şi programe sociale pe o perioadă de 20 de ani, respectiv, până în anul 2020. Până în prezent, din fonduri proprii şi prin proiecte cu finanţare nerambursabilă, din acest program complex au fost realizate mai multe obiective: module de locuit (în Valea Rece au fost construite cinci case cu câte trei niveluri, iar în zona Băneasa au fost montate module pentru cei care locuiau în case de chirpici), atelier meşteşugăresc, Centrul de Zi „Rozmarin" (Municipiul a cumpărat două clădiri pe care le-a renovat din fonduri proprii, pentru cei aproximativ 100 de copii de vârstă şcolară şi preşcolară mică implicaţi în activităţi educative, cu asigurarea hranei, a rechizitelor şi a transportului la domiciliu), dispensar medical, baie comunală etc.
Întrucât problematica rămâne în continuare de strictă actualitate, din iniţiativa primarului Dorin Florea, municipalitatea a reînnoit şi completat strategia de integrare şi urbanizare a populaţiei de etnie romă din Târgu-Mureş, supunând-o spre analiza forurilor competente din cadrul Comisiei Europene, pentru identificarea şi atragerea unor surse de finanţare menite să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale comunităţii rome din Târgu-Mureş.
Programul este conceput pentru perioada 2010-2020 şi propune un complex de acţiuni pe diferite domenii: echipare utilitară (servicii publice de apă, canalizare, sisteme de încălzire), obiective de utilitate publică (locuinţe, şcoală, grădiniţă, dispensar medical, ateliere meşteşugăreşti). Municipiul se angajează să coordoneze întregul program, punând la dispoziţia comunităţii terenuri aflate în proprietatea domeniului public. Potrivit strategiei propuse, terenul va fi, într-o primă fază, acordat în concesiune unei fundaţii reprezentând comunitatea romă, urmând a fi relotizat şi utilizat pentru construirea de module de locuit, atelier meşteşugăresc, şcoală, cabinet medical.
Ideea de bază a strategiei propuse constă în atragerea şi implicarea romilor în activităţi lucrative, includerea lor pe piaţa forţei de muncă prin pregătirea pentru meserii specifice etniei (tinichigerie, feronerie, lemnărie, tâmplărie, cărămidărie, produse artizanale ş.a.). Realizarea noilor locuinţe este, de asemenea, concepută încât romii să fie cooptaţi în procesul de demolare şi construire, astfel că, practic, îşi vor ridica singuri casele. Totodată, va creşte gradul de cointeresare pentru că municipalitatea va susţine activităţile atelierului meşteşugăresc prin cumpărarea produselor realizate aici (coşuri de gunoi, mături, mobilier urban), ele fiind utilizate la amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, a parcurilor, străzilor şi trotuarelor de pe domeniul public. Nu în ultimul rând, se preconizează funcţionarea şcolii în regim alternativ de alfabetizare şi instruire, atât a copiilor, cât şi a adulţilor.
Ne aflăm, aşadar, în faţa unui proiect coerent, bine structurat, ambiţios, dar nu imposibil de realizat, a cărui implementare ar transforma Târgu-Mureşul într-un model despre cum se poate rezolva o problemă acută chiar la nivel european.
Revenind la curăţenia din aceste zile din Valea Rece, acţiunea reprezintă un început, poate timid, dar, cu siguranţă, promiţător.
