Sfertul de veac care a trecut de la evenimentele de tristă amintire din 20 martie 1990 de la Târgu-Mureş, atunci când s-au desfăşurat o serie de conflicte violente şi sângeroase între comunităţile română şi maghiară din oraş, a fost marcat cu două dezbateri organizate de Fundaţia „Bernadi György", respectiv de Primăria Târgu-Mureş, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Mureş şi Universitatea „Petru Maior" Târgu-Mureş.
Invitaţii maghiari şi români, prezenţi la dezbaterea de la „Bernadi"
Dezbaterea „Retrospectivă şi perspectivă", organizată de Fundaţia „Bernadi György" la sediul de pe strada Horea, a început la ora 10.00, cu o introducere a gazdei, deputatul Borbély László, preşedintele Fundaţiei, care a prezentat invitaţii şi a vorbit de importanţa subiectului ce a marcat municipiul Târgu-Mureş timp de un sfert de veac. Au participat Emil Constantinescu, fost preşedinte al României (1996-2000), senatorul Markó Béla, fost vicepremier şi preşedinte al UDMR, consilierul onorific al primului-ministru al României, Frunda György, ambasadorul Ungariei în România, Zákonyi Botond, Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pál, Smaranda Enache - Liga „Pro-Europa", Király István, scriitor, criticul literar Cornel Moraru, prof. univ. Kolozsváry Zoltán, prof. univ. Béres András, scriitorul Gálfalvi György, director al Cabinetului Szepessy László, fostul director al Secţiei maghiare Radio Târgu-Mureş Gáspár Sándor, redactorul-şef „Népújság", Karácsonyi Zsigmond, conf. univ. Vasile Cernat, istoricii Novák Zoltán şi László Márton, dramaturgul Alina Nelega, criticul de teatru Sorin Rusu, reprezentanţii Secretariatului de stat pentru Maghiarii din Transilvania, Brendus Réka şi Tóth László. Borbely a dorit să-i mulţumească invitatului prezidenţial pentru deciziile luate în urmă cu aproape 20 de ani: „Mulţumesc domnului preşedinte Constantinescu pentru prezenţă. Vreau să amintesc că unul dintre cele mai importante momente din istoria comunităţii maghiare de după 1990 a fost 1996, atunci când, după 7 ani de la evenimentele din Târgu-Mureş şi ale altora care nu au ajutat la convieţuirea celor două comunităţi, s-a luat una dintre cele mai importante decizii pentru comunitatea noastră, când, după ce l-am susţinut pe Emil Constantinescu la alegerile prezidenţiale, dânsul şi partidele din CDR au decis să coopteze UDMR la guvernare. A fost o decizie istorică!" - a declarat Borbély László.
Preşedintele Emil Constantinescu şi depănarea de amintiri
Preşedintele Emil Constantinescu a vorbit despre modul în care au evoluat relaţiile româno-maghiare în cei 25 de ani de la „Martie Negru" şi experienţele sale personale legate de aceste aspecte: „Vreau să încep prin a exprima bucuria mea de a fi aici, în acest mediu, de a discuta cu elita intelectuală română şi maghiară din Târgu-Mureş. Nu pot să nu amintesc evenimentul din 1997, când a fost vizita preşedintelui Ungariei, Arpad Göncz la Târgu-Mureş, când, după plecarea sa, m-am întâlnit la Palatul Culturii şi am ascultat elita intelectuală a oraşului."- a declarat Constantinescu. Fostul preşedinte a vorbit şi de relaţia sa cu fostul preşedinte maghiar: „După ce am terminat mandatul de preşedinte, am mers des la Budapesta, şi de fiecare dată l-am vizitat pe preşedintele Arpad Göncz, am luat un ceai şi am stat de vorbă. L-am găsit scriindu-şi memoriile şi apar şi eu în respectiva carte, pentru că la un moment dat mi-a spus că şi-a revăzut, scriind, întreaga viaţă şi că momentul cel mai impresionant al vieţii sala a fost vizita la Târgu-Mureş, când l-am invitat să dăm mâna cu oamenii care participau. Erau aceeaşi oameni, maghiari şi români, care probabil s-au confruntat în urmă cu 7 ani" - a mai explicat fostul preşedinte. În plus, demnitarul a mai vorbit de faptul că liderii mondiali din perioada când era preşedinte dădeau exemplu reconcilierea româno-maghiară la nivel internaţional, aşa cum a făcut Bill Clinton, fostul preşedinte al SUA.
Conferinţă academică organizată de Primăria Târgu-Mureş
Primăria Municipiului Târgu-Mureş, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Mureş şi Universitatea „Petru Maior" din Târgu-Mureş, a organizat vineri, 20 martie 2015, ora 13.00, în Sala Oglinzilor a Palatului Culturii, Conferinţa „Identitate, etnicitate, etnocentrism, naţionalism, în contextul actual al Uniunii Europene". Evenimentul a fost prilejuit de comemorarea a 25 de ani de la confruntările stradale violente, cu caracter etnic, soldate cu victime, care au înnegurat şi îndoliat municipiul Târgu - Mureş. Din mediul academic au participat: prof. univ. dr. Radu Carp, Facultatea de Ştiinţe Politice - Universitatea Bucureşti, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, istoric, preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior" din Târgu-Mureş, prof. univ. dr. Doru Tompea, rector Universitatea „Petre Andei" Iaşi, conf. univ. dr. Sorin Bocancea Universitatea „Petre Andei" Iaşi, redactor-şef al revistei „Polis", conf. univ. dr. Daniel Şandru- Universitatea „Petre Andei" Iaşi , redactor-şef al revistei „Timpul", Ionel Niţu, analist-Centrul de Analiză a Informaţiilor şi Evaluare a Tendinţelor-CAIET, Edvin Sebastian Marc, iniţiatorul platformei „Îmbrăţişează un maghiar!", Eckstein Kovacs Peter-avocat, fost senator UDMR, Horaţius Dumbravă - membru CSM, Benoît Bavouset - director, Institutul Cultural Francez Cluj-Napoca. Au mai participat gazda evenimentului - primarul municipiului Târgu-Mureş, Dorin Florea, preşedintele Consiliului Judeţean, Ciprian Dobre, şi prefectul judeţului Mureş, Lucian Goga.
Politicienii mureşeni, propuneri de înţelegere şi dezvoltare
Primarul municipiului Târgu-Mureş, dr. Dorin Florea, gazda evenimentului, a vorbit despre experienţele avute în acea zi tragică, atunci când se afla în spital, exercitând profesia de medic: „Vă spun ca fiind cel mai afectat doctor care, după o noapte de lucrat la două mese de operaţie, am realizat cam ce tragedie s-a întâmplat la Târgu-Mureş. Dacă aţi fi văzut efectele politrucilor, cum stăteau în pat un român şi un maghiar, nu vă venea să credeţi. Şi îşi puneau aceeaşi întrebare, ce anume au căutat în centrul oraşului. Vă spun că dacă ar fi existat un adevărat lider în oraş, nu s-ar fi întâmplat acest lucru." - a declarat Florea. Prefectul Lucian Goga a făcut un apel către cetăţenii municipiului la înţelepciune: „Vreau să fac un apel către toţi cetăţenii oraşului, care convieţuiesc în cele mai bune relaţii, la înţelepciune. Nu este nevoie ca alţii, care au alte interese, să ducă la învrăjbiri. Valorile noastre comune trebuie să le ducem înainte în linişte şi pace." - a declarat prefectul. Preşedintele CJ Mureş, Ciprian Dobre, a vorbit despre modul în care municipiul şi judeţul au fost afectate economic de evenimentele trecute: „PIB-ul per cap de locuitor în judeţul Mureş este cu 21% mai mic decât media pe ţară. Ce s-a întâmplat, de fapt, în ultimii 25 de ani? Suntem mai săraci cu 21%, nu am pornit nicio autostradă, nu am pornit nicio centură. Acesta este rezultatul, sintetic, al celor 25 de ani, pentru că stigmatul de 25 de ani este regăsit în calitatea vieţii noastre şi în imposibilitatea de a face proiecte împreună." - a declarat Dobre.
Evenimentele din 20 martie 1990 - genocid şi crimă împotriva umanităţii!
Judecătorul Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a declarat că îşi doreşte deschiderea unei investigaţii care să descopere cine sunt adevăraţii vinovaţi care au instigat la faptele petrecute în urmă cu 25 de ani în Târgu-Mureş. „Spun răspicat că, la 25 de ani de la acele evenimente din 1990, trebuie să ne gândim serios dacă nu este aceeaşi situaţie ca şi în cazul mineriadelor, adică avem de a face cu infracţiuni de genocid şi crime împotriva umanităţii care sunt imprescriptibile. Nu văd de ce nu există aceeaşi logică pentru demararea unei anchete penale în ceea ce priveşte aceste evenimente tragice pentru târgumureşeni." - a precizat judecătorul CSM.
-350x320.jpg)
