O zi îmbrăcată în verdele crud primăvăratec mustind de primenire și înnoire, a umplut de lumină și soare sărbătoarea zilelor orașului Sângeorgiu de Pădure 22/26 aprilie 2015, localitate așezată pe o parte și alta a văii Târnavei Mici, loc de întâlnire într-o interferență cumpănitoare între Sovata și Tg.-Mureș. Un loc aparte în tot corolarul programului artistic l-a avut Asociația Despărțământului ASTRA „Teodor Muică" Sângeorgiu de Pădure și cercurile culturale ale Astrei răspândite în localități pe zeci de kilometri pătrați, a cărui președintă este Emilia Feier, o adevărată româncă plină de inițiativă, ca de fiecare dată alăturându-i-se cei ce îi sunt aproape de suflet: Ștefan Pascu, Mioara Muică, ing. Iosif Danci, Anuța Piroșca, Lați Fulop și, nu în ultimul rând, Emilia Popa, cei care s-au implicat din partea locală în organizarea acestui eveniment cultural, ca în timpul drămuit programului artistic prilejuit zilelor orașului Sângeorgiu de Pădure să urce pe scenă într-o cronologie aleatorie: Ansamblu „Junii" din Bahnea – coordonator Mihai Șuteu, în spectacolul folcloric „Curg Târnavele și cântă" Și-au mai dat concursul: Grupul coral „Nadeșul dintre Târnave" coordonator Ambrozie Munteanu, Grupul folcloric „Târnava" din satul țopa - coordonator Eusebia Șuteu, Grupul folcloric „La fântâna dorului" Sângeorgiu de Pădure, coordonator Emilia Feier. Ca soliști, interpreta de muzică populară Lorena Filipescu și Daniela Vlad - suplimentar, Danielei revenindu-i rolul de prezentatoare a întregului spectacol românesc. Pe scenă, odată cu prestația artistică de excepție al Ansamblului Mureșul, condus de dirijorul Zoli Bambo - Dumitraș, un program artistic bine conturat, în cadrul căruia au cântat îndrăgitele interprete de muzică populară, Dorina Oprea, Dorina Grad și, nu în ultimul rând, Leontina Pop - membră a Academiei de Arte Tradiționale din România, un nume de referință a cântecului de pe Mureș și Gurghiu. Trebuie amintit de Steliana Ile, o neaoșă româncă aflată pe post de fotograf al Astrei Sângeorgiu de Pădure, cea care în desfășurarea programului artistic a imortalizat zeci de ipostaze inedite din desfășurarea programului artistic, material fotografic pentru noul număr al revistei „ASTRA TÂRNAVELOR" De menționat, toată cheltuiala privind organizarea acestui eveniment, potrivit doamnei Feier - președinta Despărțământului ASTRA „Teodor Muică" Sângeorgiu de Pădure, a fost suportată din buzunarul propriu celor mai sus amintiți ca localnici de baștină, deși nu ne vine să credem că în cadrul Consiliului Local au fost alocați bani de la bugetul local cu tentă discreționară, anume unei singure părți a celor invitați te miri din ce localitate sau oraș înfrățit. Mai mult, însemnele statale, Tricolorul, scumpa flamură, drag nouă, fiecărui român, fie el de oricare etnie, la astfel de prilejuite întâlniri, nu s-a văzut pus pe cel mai înalt edificiu, ci un singur stingher steag Tricolor românesc încorsetat între altele de aiurea, ceea ce îi arată primarului în funcție reaua credință, la adresa celor ce-i plătesc simbria lunară, răsplătindu-i prin ignoranță și rea-voință gestul lui, discreditându-se iremediabil în fața celor ce l-au ales, întrucât, după foaita purtării de cocoș pintenat, nu pare a fi numit „făcător și iubitor de pace" bine plăcut nu numai oamenilor, ci și Lui Dumnezeu. Cel care ne rabdă deasupra pământului. Ne-a plăcut disponibilitatea viceprimarului Tar Andras, cel care ne-a relatat într-un succint interviu despre organizarea evenimentului cultural privind sarcinile trasate, a implicării lui în tot acest program cultural, la partea artistică, lăsând pe seama altora acest important segment care s-a dorit de la început cât mai cenzurat, după spusele doamnei Emilia Feier. Principala sarcină a domniei sale în calitate sa, de viceprimar, s-a mărginit la amplasamentul scenic, organizarea standurilor de alimentație publică, cât și a standurilor expoziționale ale artizanilor meșteșugari din zonă cu ale lor produse de o frumusețe aparte, în care materia primă sunt paiele și mărgeluțele colorate meșteșugit împletite, spunându-ne, socotind întâlnirea „o reușită pe plan cultural în care secția română și-a adus aportul înfrumusețând această zi minunată. Din 2003 suntem oraș, remarcându-se o îmbunătățire a programelor sportiv - culturale din localitate" Întrebându-l despre inesteticele construcții lăsate de izbeliște în diferite faze de lucru de pe lângă terenul de fotbal, unde mustățile ruginite a fierului beton ițit din plăci și fundații denotă o delăsare crasă, în acele relicve ale prezentului s-au infuzat bani cu nemiluita de care a beneficiat cineva. Potrivit viceprimarului, acele construcții erau destinate unor campusuri școlare, din păcate odată cu criza financiară totul s-a oprit, „Guvernul, mai mult Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, nu mai finanțează aceste lucrări, așa că sunt lăsate în paragină". În zona dezvoltării unităților economice, ca peste tot lucrurile stagnează, ducând la un lanț întreg de alte nerealizări, în localitate, mai acătării, există o singură întreprindere cu capital olandez, care se ocupă de confecționarea mobilierului pentru copii, unde lucrează în jur de 160 de angajați, în rest, cine pe unde poate. În zona titlurilor de proprietate a terenurilor revendicate, lipsesc la unii actele doveditoare care potrivit legii sunt documentele atestatoare a fiecărui eligibil moștenitor. Am plecat din această localitate cu gândul la marea parte de oameni onești pe care i-am întâlnit, bucurându-se de o zi însorită plină de frumusețea cântecului și jocului popular, știind că omul de rând, omul de omenie, își are calea lui morală de urmat, chiar dacă unii încearcă cu tot dinadinsul să-i inoculeze dihonii inventate, știind că atât românul, cât și ungurul au aceeași viață de dus, și apoi omenia, buna-cuviință, sunt lucruri morale care nu țin cont de vrerea atâtor dezbinători, știind că acolo sus în Parlament ei își huzuresc traiul pe spatele atâtor neîmpliniri, în mare parte ei sunt „strategii" de la care prea multe lucruri de bine nu avem ce aștepta, fie ei unguri sau neaoși cu numele de români.
