Așa a fost între 24 - 26 aprilie 2015, trei zile minunate si binecuvântate, în care municipiul de pe Someșul Mare a găzduit două mari evenimente, specifice acestei deosebit de importante asociații culturale, constituită în urmă cu 154 de ani și funcționând ca un far călăuzitor pentru destinele naționale și culturale ale românilor transilvăneni și nu numai.
Este vorba despre o procedură statutară de organizare anuală a ședinței, de data aceasta solemnă, a Comitetului Central și de aniversare a celor 25 de ani de la reînființarea ei („Astra rediviva") și a Despărțământului local al Asociațiunii, care poartă numele doctorului Teodor Mihali, mare om politic și patriot ardelean. Deși, practic evenimentele erau separate, s-a convenit comasarea lor, iar locul stabilit a fost la Dej, unul dintre cele mai active și valoroase despărțăminte, la care s-a adăugat sprijinul venit din partea Astrei Gherla și al Mânăstirii Nicula. Beneficiind de o perfectă organizare și patronată de personalități deosebite, nu este de mirare că acțiunea a fost și trebuie evaluată cu calificative de excepție.
Astfel, enumerându-i printre participanți pe Înalt Preasfințitul Mitropolit Andrei, pe prof. univ. dr. Dumitru Acu, președintele ASTREI, prof. univ. dr. Victor Grecu, prof. dr. Elena Macovei, prof. Areta Moșu, ec. Dumitru Borțan - vicepreședinți ai Asociațiunii, pe ing. Costel Morar, primarul Dejului, pe starețul mănăstirii - Nicolae, preotul Ioan Morar din Gherla, pe scriitorul Lazăr Lădariu, la care se adaugă toți președinții de despărțăminte din țară și cei din Basarabia, ne dăm seama că evenimentul a fost cu adevărat de excepție. Moment de mândrie și satisfacție pentru desfășurările din Dej au fost și pentru astriștii mureșeni reprezentați pe lângă Lazăr Lădariu, menționat, și de prof. Marin Șara și Ilie Frandăș din Reghin, prof. Ionel Covrig și Iulia Chertes din Târnăveni, Emilia Feier, Mioara Muică, soții Ștefan și Mariana Pascu din Sângeorgiu de Pădure.
O succintă descriere a ceea ce a fost la Dej, o începem cu Adunarea Generală Omagială a Despărțământului Dej, la care s-au prezentat, analitic, rezultatele obținute în cei 25 de ani de la renașterea astristă locală, de referință fiind comemorarea marilor evenimente din istoria națională, intensa activitate editorială pentru autorii locali și nu numai, strânsa colaborare cu bisericile, legăturile cu instituțiile școlare și contribuțiile însemnate ale dăscălimii dejene, îmbinarea inițiativelor astriste cu cele ale administrației locale într-o cointeresare si susținere reciprocă, prestația de veritabil conducător a președintelui de despărțământ ec. dr. Radu Gavrilă. A mai fost apreciată și aprobată, conform cerințelor statutare, parcurgerea financiar-contabilă, precum și planificarea viitoare pentru anul 2015.
Momentul regal al zilei a fost prezența Înalt Preasfinției Sale, Andrei, Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, cu o excelentă conferință despre Asociațiunea Astra, cei peste 150 de ani ai ei, de slujire a intereselor neamului românesc, despre menirea ei actuală, deloc ușoară și pe al cărei rol a fost binecuvântat în și prin rugăciunile Bisericii noastre strămoșești și a preoțimii sale.
Cea de-a doua zi, intensă și deosebită, cu cea mai frumoasă vreme din acest an și într-un feeric cadru natural, s-a petrecut la Mânăstirea Nicula, rolul de gazde avându-l părintele stareț Nicolae și preotul Ioan Morar din Gherla, iar spațiul în care a avut loc cel de-al doilea eveniment - ședința anuală a Comitetului Central și Sesiunea Solemnă „ Astra Rediviva " în sala ultramodernă a Centrului de Studii - Nicula, care poartă numele marelui voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Prezentarea documentelor de analiză, de execuție bugetară, al comisiei de cenzori și proiectul programului de activități pe anul 2015 au fost urmate de serioase și utile dezbateri legate de rolul și modul de muncă, de finanțare și execuție bugetară, de planificare a activităților. Prezidate de președintele prof. univ. dr. Dumitru Acu, luările de cuvânt i-au adus în prim-plan pe reprezentantul ASTREI din Codlea, Mircea Dragoș Gheorghe, care reiterează rolul pe care îl au despărțămintele, își exprimă indignarea pentru resursele bugetare limitate, chiar la nivel central, amintește cele mai importante acțiuni locale. Deosebită a fost alocuțiunea președintelui Despărțământului Central Județean Târgu-Mureș, domnul Lazăr Lădariu, despre lupta pe care o ducem pentru drepturile neamului, despre pericolul separatismului etnic și revenirea la vremuri de tristă amintire, despre indiferența guvernanților în fața provocărilor ultranaționaliste maghiare, despre atitudinea tolerantă și curtenitoare față de UDMR, care beneficiază, pe nedrept, de finanțare ca partid politic, în timp ce ASTRA este nevoită să se autofinanțeze. Mai adaugă emoțiile trăite de revenirea pe acest pământ sfânt, unde își au locul de veci mari oameni de cultură ai neamului, prieteni și confrați în ale scrisului, printre care poetul Ioan Alexandru. Apreciată pentru activitatea astristă a Blajului, dar și pentru mesajele sale, este prof. Silvia Pop, care a vorbit despre încrederea în idealurile astriste, forța divină pe care o resimte atunci când trebuie să activeze pentru ASTRA. Remarcă dintre acțiunile blăjene Festivalul „ Dor de Eminescu" cu cele cincisprezece ediții, simpozioanele de la Pănade „Timotei Cipariu", colaborările cu despărțămintele din Dej, Năsăud, Iași,Târgu-Mureș, Târnăveni, Sângeorgiu de Pădure și cu conducerea centrală de la Sibiu. O similitudine cu astriștii din Mureș, Harghita și Covasna, poate și mai gravă, a relatat ing. Daniela Ciută din Carei, unde mișcarea astristă, afirmarea românească pe plan local este nu numai împiedicată, ci chiar interzisă de administrația dominant udemeristă a municipiului, sub pretextul că nu este potrivită pentru comunitatea locală.
Văzută din Basarabia, situația este apreciată tragic-comică, de către un primar de peste Prut, participant, cam așa: „Pe noi ne sperie muscalii din est, voi aveți probleme grave cu vecinii din vest ".
Intense și numeroase au fost manifestările inițiate pentru românii din afara granițelor, realizatorul cărora este Despărțământul din Iași, condus de prof. Areta Moșu, în luarea de cuvânt a domniei sale menționând tabăra „Acasă la noi", organizată pentru copiii din Basarabia, simpozionul „Românii din afara granițelor", „Deniile eminesciene", toate ajunse la aproape douăzeci de ediții. Solicită sprijin pentru Biserica de acolo, unde sunt comune mari, care au doar câte un preot și un locaș de cult, insuficiente pentru creștinii de acolo.
Alte discuții au făcut referiri la multitudinea de activități desfășurate, au cuprins propuneri utile care s-au concretizat într-un proiect redactat de prof. Ioan Seni din Năsăud, despărțământul care și-a aniversat renașterea în luna februarie, printr-o adunare festivă de excepție, iar prin ceea ce realizează este unul dintre cele mai valoroase din Asociațiune.
Finalul sesiunii solemne i-a aparținut președintelui Dumitru Acu, în mesajul domniei sale remarcându-se bogăția acțiunilor, creșterea lor calitativă, buna colaborare în interiorul Asociațiunii, demersurile pentru recunoașterea și afirmarea, pe plan local și național, dar și unele deficiențe. La final supune aprobării documentele de lucru ale Asociațiunii, iar starețul Nicolae ne dă binecuvântarea sa de a răzbi în misiunea noastră.
Maiestuozitatea zilei nu se putea finaliza decât printr-o serbare și un banchet, pe care Fanfara dejeană a onorat-o printr-un apreciat concert, iar ceilalți organizatori printr-un de neuitat „Bal astrist".
Mai scurt, dar însemnat, a fost programul celei de-a treia zi, cuprinzând Liturghia Arhierească de la Biserica Greco-Catolică „Sfinții Apostoli Petru și Pavel", oficiată de către PS. dr. Florentin Crihălmeanu, Episcop al Eparhiei de Cluj - Gherla, urmată de o dezvelire a „Bustului preot. greco-catolic George Mânzat", președinte al Despărțământului Dej între anii 1929-1948.
La despărțirea de gazde, nenumărate au fost laudele, felicitările și mulțumirile adresate gazdelor. S-a stabilit și s-a urat pentru la revedere într-o viitoare adunare generală, mai la toamnă în țara de Piatră a Apusenilor, pe urmele și faptele lui Avram Iancu. Iar până atunci… „VIVAT, CRESCAT, FLOREAT ASTRA."
