AI NOȘTRI… „CA BRAZII"…!

Motto: „Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România. Asta vrem să avem și noi." (Dușan Pîrvulovici, etnic român din Timoc)

Duminica trecută, o mare vie de glasuri s-a revărsat pe străzile capitalei moldovene, scandând din zeci de mii de piepturi: ,,Unire!", frisonând și punând, din nou, pe bigudiuri creierele mai-marilor din cele două țări românești. Mai mult decât atât, simultan cu protestele de la Chișinău, la Paris, în Piața Trocadero, alte o sută de voci basarabene emiteau revendicări similare: „Dragi compatrioți! Acum sau niciodată! Astăzi a bătut dangătul de clopot să ne unim spiritul și forțele pentru a pune capăt batjocurii și umilinței noastre! Curaj, demnitate, perseverență și încredere în viitorul integrării Republicii Moldova în familia civilizației europene!". Ca și cei de acasă, de la Chișinău, diaspora cerea:  menținerea fermă a cursului de integrare europeană a Republicii Moldova; tragerea imediată la răspundere penală a persoanelor vinovate de furtul miliardelor de lei din băncile naționale începând cu 1991; pedepsirea penală a persoanelor responsabile de violențele asupra manifestanților din aprilie 2009; demisia neîntârziată și necondiționată a conducerii Procuraturii Generale, CNI, CNA, CSJ, CSM, a Curții de Apel, a Băncii Naționale, a Serviciului Vamal și a altor structuri loiale clanurilor oligarhice; încetarea imediată a atacurilor asupra libertății presei, a șantajului și amenințărilor asupra oponenților politici, avocaților și judecătorilor onești.

În reportajul postat de InfoPrut în data de 3 mai, jurnalista Iulia Modiga preciza: „Cei peste 40.000 de protestatari au pornit în marș pe străzile Chișinăului scandând: «Unire!», «Unitate națională!», «Vrem miliardul înapoi!», «Refuz, rezist, sunt anticomunist!», «Hoții!» și «Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și țara Românească!»".

Surprinzător sau nu, la scurtă vreme după încheierea manifestației, Guvernul moldovean a reacționat: premierul Gaburici a convocat de urgență o ședință cu reprezentanții instituțiilor de menținere a ordinii publice și ai ministerelor responsabile, în cadrul căreia a anunțat că îi va invita pe organizatori să își prezinte lista de revendicări: „Este în interesul Guvernului să soluționeze criza din sistemul financiar-bancar, să stabilizeze situația economică din țară, inclusiv să facă public raportul Kroll, odată cu soluționarea interdicției din partea companiei".

Se pare că unora le pasă! Altora le pasă mai mult ce se petrece peste gard, decât în propria ogradă. Premierul român Victor Ponta se teme că apropiatele alegeri ar putea propulsa în Moldova primari pro-ruși: „De ce zic că sunt îngrijorat, pentru că anul trecut și cu sprijinul fundamental al României pe proiecte concrete - gazoduct, grădinițe, toate celelalte -, practice, am câștigat bătălia. Nu noi, ei au câștigat bătălia, în sensul în care forțele pro-europene au câștigat majoritatea, însă au pierdut războiul. N-au rămas împreună cele trei partide, există un Guvern minoritar și un guvern minoritar întotdeauna este un guvern fragil" - a declarat premierul, pentru Agerpres. - „Există alianța cu comuniștii, care, oricum ai da-o, nu cred că este un lucru benefic pentru România, și oameni așa cum este Iurie Leancă, un pro-european și un pro-România convins, are propriul lui partid, așa încât sunt îngrijorat. (…) Îmi doresc ca la Chișinău și la Bălți, cele două mari orașe, să nu ne trezim cu primari pro-ruși, fie de la Partidul Socialist, fie de la alte partide, pentru că atunci mesajul va fi unul în sensul că, de fapt, drumul pro-european al Moldovei este reversibil", a mai spuns premierul român, deși tot din Info Prut, ediția din 4 mai a.c., aflăm că „Miniștrii de Externe ai Suediei și Lituaniei, aflați într-o vizită la Chișinău, și-au sincronizat agenda cu cea a Republicii Moldova înaintea summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga: «Am avut posibilitatea să coordonăm obiectivele și agenda în contextul acestui eveniment important pentru Republica Moldova. […] Am discutat mersul implementării Acordului de Asociere și cum aceste două țări partenere și prietene ne vor ajuta în continuare să valorificăm în continuare toate oportunitățile de dialog politic» - declara ministrul de Externe Natalia Gherman, după întâlnirea cu oficialii europeni, mulțumindu-le reprezentanților celor două guverne pentru asistența acordată Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani, în domenii cum ar fi justiția, afaceri interne, dezvoltarea economiei de piață, consolidarea democrației, mediul. Bun-rău, fragil sau nu, se pare că Guvernul de la Chișinău mai face și treabă, pe lângă inevitabilele animozități… de bucătărie, mai mult sau mai puțin vizibile.

Să vedem, însă, ce au mai emanat, în vremea aceasta, ai noștri… ca brazii!

Încă din 5 noiembrie 2013, Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României, în parteneriat cu Asociația Convergențe Europene, organizase - la Palatul Parlamentului, nu oriunde! - conferința intitulată „Cetățenia română - un drept al românilor de pretutindeni și o datorie morală a României", în context fiind propusă dezbaterii o inițiativă legislativă a senatorului Viorel Badea. Proiectul, semnat de parlamentari din toate partidele, care îi viza - îi vizează în continuare! - pe etnicii români de pretutindeni, în special pe cei din jurul frontierelor și din Balcani, care, în cazul votulului favorabil al celor două Camere, ar fi beneficiat de dreptul de a solicita și de a obține cetățenia României în cadrul unei proceduri simplificate. La vremea cu pricina - conform Timpul.md -, oaspeți ai politicienilor din București fuseseră reprezentanți ai comunităților românești din Transcarpatia (Ucraina), regiunea transnistreană (Republica Moldova), Valea Timocului și Voivodina (Serbia) și Vidin (Bulgaria). Asta, deoarece, până în prezent, „niciunul dintre sutele de mii de etnici români care trăiesc în Timoc nu are cetățenie română. Legislația în vigoare acum nu le permite să aibă acest statut, pentru că nu locuiesc în zonele care au aparținut fostelor regiuni românești."

Românii din Serbia trăiesc în două mari regiuni: Voievodina și Timoc. În Voievodina, etnicii au școli, biserici și ziare în limba română. Cei din Timoc au probleme mai deosebite, fiindcă, la recensământ, s-au declarat vlahi. Neexistând Vlahia, ei aparțin Serbiei. Zic sârbii! E o poveste lungă. Cei 300.000 de etnici români care trăiesc în Timocul sârbesc vor dublă cetățenie și învățământ în limba maternă în zonele unde sunt majoritari. Corect, nu? Reprezentanții lor încearcă să schimbe legea și au cerut deja sprijinul Parlamentului și Guvernului de la București. Momentul nu a fost ales întâmplător: Serbia negociază acum condițiile de aderare la Uniunea Europeană, iar problema minorităților este una dintre chestiunile aflate în discuție. Președintele Asociației pentru Tradiție și Cultură a Românilor «Dunărea» din Kladova (Serbia), Tihan Matasarevici, se arăta chiar optimist în ceea ce privește introducerea limbii române, în anul școlar 2014-2015, în școlile primare și gimnaziale din Serbia de Nord-Est, promisă minorității naționale române din Timoc, Morava și sudul Dunării de premierul sârb Aleksandar Vucici în prezența lui Victor Ponta, Belgradul fiind interesat de «implementarea la nivel european a drepturilor etnicilor». «Noi, românii din Timoc, Morava și sudul Dunării, avem convingerea că, odată cu acordarea dublei cetățenii, va dispărea și confuzia român/vlah și nu vor mai exista două minorități ale unui singur neam», concluziona Tihan Mataserevici. La dialogul cu cei doi demnitari au luat parte reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale din întreaga Serbie. Printre aceștia s-a numărat și părintele Boian Alecsandrovici, vicarul Protopopiatului Dacia Ripensis" (Cristina Zamfirescu, „Lumina").

Gânduri bune și frumoase, așadar, doar că - vorba unui clasic - până și „Iadul e pavat cu intenții bune". Propunerea legislativă a zăcut prin sertare până mai zilele trecute, când parlamentarii dâmbovițeni s-au făcut de cacao din nou, plonjând în substraturile demnității umane - ca să mă exprim eufemistic.

La sfârșitul lunii aprilie, cum corect constată și jurnalistul Cristian Petru Brețcanu (Blasting News, 30 aprilie a.c.)… „Trădare! Parlamentul a refuzat cetățenia românilor din Serbia,Transnistria și Maramureș. Parlamentul și senatorii majoritarii ai PSD au demolat speranța reîntregirii României Mari. (...) Legea Cetățeniei ce trebuia să repună în drepturi românii aflați în cruntul exil a fost respinsă de un număr de 264 de deputați, din care 162 membri ai PSD și 62 membri ai PNL. (…) Ofensiva rușinoasă a pornit de mai demult, deoarece europarlamentarii PSD cereau integrarea Serbiei în spațiul Schengen, inclusiv a celor peste 40.000 de români din Valea Timocului, fără însă a facilita obținerea dublei cetățenii a compatrioților noștri. (…) Interesant este de remarcat că Parlamentul României a reușit să devină unul neromânesc, făcând, de o perioadă, jocurile maghiarimii, care dictează din umbră. Probabil, într-un viitor apropiat, Victor Ponta va găsi o soluție diabolică prin care să retragă cetățenia română tuturor celor care lucrează peste hotare și nu-l agreează, ba, mai mult, va găsi, poate, soluții să ofere dublă cetățenie tuturor etniilor neromânești, pentru a-și asigura astfel electoratul. Unul nesincer și antiromânesc. Rușine!"

Așa zic și eu, fără a mai căuta sinonime… eufemistice: Rușine!

Lasă un comentariu