Stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică sunt măsurile educative neprivative de libertate, care se aplică minorilor care au comis o infracțiune a cărei gravitate nu necesită privarea de libertate. Organizarea, supravegherea și controlul executării măsurilor educative neprivative de libertate se desfășoară sub coordonarea Serviciului de probațiune. Astfel, consilierul de probațiune manager de caz exercită controlul asupra procesului de supraveghere, atât cu privire la executarea măsurii de către minor, cât și la îndeplinirea atribuțiilor de către persoana care exercită supravegherea. De asemenea, acesta controlează modalitatea de derulare a cursului de formare civică în cadrul instituției din comunitate și îndeplinirea atribuțiilor de către instituția din comunitate care exercita supravegherea, atunci când este cazul.
Măsurile educative se execută în libertate, motiv pentru care este foarte importantă cooperarea persoanei aflate în executare și implicarea activă a instituțiilor din comunitate. Pe durata executării acestora, se asigură menținerea și întărirea legăturilor minorului cu familia și comunitatea, dezvoltarea liberă a personalității minorului, precum și respectarea de acesta a unui program, care vizează formarea sa în spirit de responsabilitate și respect pentru drepturile și libertățile celorlalți.
Stagiul de formare civică
Măsura educativă constă în obligația minorului de a participa la un program cu o durată de cel mult patru luni, pentru a-l ajuta să înțeleagă consecințele legale și sociale la care se expune în cazul săvârșirii de infracțiuni și pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor. Organizarea, asigurarea participării și supravegherea minorului, pe durata cursului de formare civică, se fac sub coordonarea Serviciului de probațiune, fără a afecta programul școlar sau profesional al minorului. Programul în care va fi inclus minorul trebuie ales în raport de natura infracțiunii comise.
Supravegherea
Măsura educativă constă în controlarea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între două și șase luni, sub coordonarea Serviciului de probațiune, pentru a asigura participarea la cursuri școlare sau de formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități sau intrarea în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia. Persoana care supraveghează minorul (de regulă unul dintre părinți), are obligația de a prezenta consilierului de probațiune manager de caz un plan al programului zilnic al minorului pe durata supravegherii și asigură aplicarea efectivă a programului zilnic de către minor.
Consemnarea la sfârșit de săptămână
Măsura educativă constă în obligația minorului de a nu părăsi locuința în zilele de sâmbătă și duminică, pe o durată cuprinsă între 4 și 12 săptămâni, afară de cazul în care, în această perioadă, are obligația de a participa la anumite programe ori de a desfășura anumite activități impuse de instanță. Consilierul de probațiune manager de caz întocmește un plan al consemnării la sfârșit de săptămână, cu implicarea persoanei desemnate cu supravegherea (de regulă unul dintre părinți), la întocmirea planului fiind consultat și minorul. Consilierul de probațiune manager de caz poate stabili ca verificarea respectării măsurii de către minor și îndeplinirea atribuțiilor de către persoana care exercită supravegherea să
se facă de către o instituție din comunitate.
Asistarea zilnică
Măsura educativă constă în obligația minorului, pe o durată cuprinsă între 3 și 6 luni, de a respecta un program stabilit de Serviciul de probațiune, care conține orarul și condițiile de desfășurare a activităților, precum și interdicțiile impuse minorului. Consilierul de probațiune manager de caz întocmește un plan al asistării zilnice a minorului pe durata executării măsurii, cu implicarea părintelui, a tutorelui sau a persoanei în grija căreia se află minorul, la întocmirea planului fiind consultat și minorul.
Pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate, instanța poate impune minorului una sau mai multe dintre următoarele obligații:
a) să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională;
b) să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială stabilită de instanță;
c) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță;
d) să nu se apropie și să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanții la săvârșirea infracțiunii ori cu alte persoane stabilite de instanță;
e) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta;
f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.
Supravegherea executării obligațiilor impuse de instanță se face sub coordonarea serviciului de probațiune, care are obligația să sesizeze instanța, în următoarele două situații: dacă au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de instanță, fie încetarea executării unora dintre acestea sau dacă persoana supravegheată nu respectă condițiile de executare a măsurii educative sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile ce îi revin.
Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii educative sau a obligațiilor impuse, instanța dispune prelungirea măsurii educative, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta, înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă sau înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ, în cazul în care, inițial, s-a luat măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă, pe durata sa maximă.
În cazul în care nici după prelungirea măsurii educative, sau înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă minorul nu respectă condițiile de executare a măsurii educative sau a obligațiilor impuse, instanța înlocuiește măsura educativă neprivativă de libertate cu măsura internării într-un centru educativ.
Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța dispune prelungirea măsurii educative luate inițial, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta, înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă sau înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate.
Față de sancțiunile prevăzute pentru minori de vechiul Cod penal pentru minori, actualele măsuri educative neprivative de libertate au o durată mai scurtă, dar sunt mai eficiente din perspectiva implicării părinților în întocmirea și verificarea unui program strict de către minor (mai puțin în cazul măsurii educative a stagiului de formare civică). De asemenea, eficiența rezultă și din posibilitatea externalizării unor servicii către instituțiile din comunitate.
Ne aflăm pe tărâmul unei legislații complet noi, fără practică judiciară anterioară, serviciilor de probațiune revenindu-le sarcina, deloc ușoară, de a responsabiliza instituțiile din comunitate, în sensul conștientizării de către acestea a faptului că persoanele care au comis infracțiuni sunt rezultatul societății în care trăim, iar reușita procesului de reintegrare socială a acestora depinde de efortul conjugat al tuturor instituțiilor din comunitate cu atribuții în domeniu.
