Personalitate reprezentativă, doamna Elena Mihu se integrează în constelaţia culturii române prin formaţia sa de bibliotecar, profesor şi mai ales cea de muzeograf, care i-a adus un nume de mare prestigiu.
Doamna Elena Mihu s-a născut în noiembrie 1946, în comuna Lupu, judeţul Alba. S-a stabilit apoi în Târgu-Mureş, unde domiciliază şi azi. Studii de bază: a studiat la Institutul Pedagogic de 3 ani Bucureşti - Facultatea de filologie, secţia biblioteconomie, anul absolvirii 1968; a urmat apoi cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de filologie - limba şi literatura română, anul absolvirii 1975. În cariera ei, s-a identificat cu profesia de bibliotecar, profesor şi mai ales cu specialitatea muzeograf. La specializări-perfecţionări, putem menţiona 3 atestări ca muzeograf carte veche: I-1979; II-1985; III-1990.
Activitatea profesională desfăşurată de-a lungul timpului este una extrem de vastă şi de intensă. În perioada 1 septembrie 1968 - 15 octombrie 1975 a activat la Institutul Pedagogic de 3 ani din Târgu-Mureş, ca bibliotecar. În perioada 15 octombrie 1975 - 10 iunie 2003, a funcţionat la Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional Mureş, ca Muzeograf carte veche, pentru o perioadă de 29 ani. A fostă distinsă cu Premiul Academiei Române pe anul 2002; a primit, de asemenea, Diploma de expert Carte Veche şi Documente - acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor, în anul 2002.
Opera doamnei Elena Mihu este remarcabilă, atât prin dimensiunea impresionantă, cât şi prin varietatea temelor cercetate şi, mai ales, prin seriozitatea, acrivia şi profunzimea cu care abordează aceste teme. Opera sa cuprinde: lucrări de autor, lucrări în colaborare, lucrări ştiinţifice publicate în diferite volume de specialitate, precum şi foarte multe articole.
Aş dori să amintesc aici doar câteva titluri: Tipărirea Bibliei lui Petru Pavel Aron, aflată în manuscris (în colaborare); Biblia lui Samuil Micu (Blaj, 1795), reeditată la Roma, lansată în 3 iunie 2001 la Vatican (în colaborare); Aurel Filimon - destin şi afirmare, Târgu-Mureş, 2001 (în colaborare); Protopopul Partenie Trombitaş - anul 1848 şi urmările sale (pregătit pentru tipar). Doamna Elena Mihu a publicat un număr mare de articole ştiinţifice în volume precum: Marisia, Angustia, Îndrumătorul Pastoral Alba Iulia, Reghinul Cultural, Valori bibliofile, Buridava, Manuscriptum, Libraria, Vatra, Şcoala Ardeleană. Trebuie să amintim aici de comunicările ştiinţifice prezentate la Sesiunea Naţională „Valori bibliofile", care a avut loc în diferite oraşe: Sibiu, Râmnic, Arad, Sfântu Gheorghe, Târgovişte, Galaţi, Târgu-Mureş, Tulcea, Brăila, Piatra Neamţ, Alba Iulia, Iaşi, Braşov, Timişoara; comunicări ştiinţifice prezentate la alte sesiuni naţionale, în ţară: Cluj-Napoca, Bucureşti, Târgu-Mureş, Chişinău, Blaj; comunicări ştiinţifice prezentate la sesiunile muzeelor (după 1990): Ploieşti, Deva, Alba Iulia, Zalău, Bistriţa, Caransebeş, Sfântu Gheorghe, Sibiu; sesiuni şi simpozioane cu caracter local la: Târgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Târnăveni, Deda şi alte localităţi. Menţionăm aici şi articolele publicate în presa locală, în special în ziarul „Cuvântul liber", reportaje radio şi TV.
Amintim aici şi de expoziţiile permanente, organizate de doamna Elena Mihu: Muzeul bisericesc de la Băiţa, Muzeul de artă religioasă românească de la Nadăşa, Muzeul spiritualităţii româneşti de pe Câmpia transilvană, la Sărmaş, Muzeul de artă religioasă românească de la Mănăstirea Recea, Valori ale spiritualităţii româneşti, la Protopopiatul ortodox. Amintim aici, doar aşa în trecere şi de expoziţiile temporare organizate de dânsa, care sunt extrem de multe.
Se cuvine să amintim aici de cercetarea temelor de specialitate, de care s-a ocupat: Cartea veche românească 1508-1830, Copişti şi manuscrise româneşti din judeţul Mureş, Legători de carte veche românească, Şcoala mureşană şi dascălii ei, Ioan Şincai şi prima culegere de folclor românesc, Manuscrise folclorice româneşti, Preoţi slujitori ai Bisericii, cărţii şi neamului. De la popa Pătru din Hodac la popa Gheorghe din Şerbeni, Biserica ortodoxă şi protopopii ei în sec. al XIX-lea. Partenie Trombitaş, protopopul Târgu-Mureşului, Ştefan Branea, protopopul Reghinului, Zaharia Boiu, protopopul Sighişoarei, Biserica greco-catolică din judeţul Mureş în documentele vremii (1750-1850). S-a ocupat, de asemenea, de mai multe cataloage de specialitate.
Referitor la evidenţa patrimoniului, putem spune că în mulţii ani de activitate la Oficiul Judeţean pentru Patrimoniu Cultural Naţional Mureş, ca urmare a legii patrimoniului cultural din 1975, doamna Elena Mihu a desfăşurat o activitate susţinută privind identificarea tuturor valorilor de patimoniu din judeţ. Pe lângă identificare, la carte a fost necesară determinarea acelora care nu aveau nici pagină de titlu, nici pagini cu frontispiciu sau gravuri, utile în identificarea exemplarului. În ce priveşte cartea veche românească, specialitatea doamnei Mihu, a depistat peste 2000 de exemplare în tot judeţul. Dintre acestea, merită amintite doar Cazania lui Varlaam, Iaşi 1643 - 27 exemplare existente (mai multe decât în judeţul Iaşi) şi 40 exemplare atestate documentar, privind circulaţia acestora pe meleaguri mureşene, Noul Testament, Alba Iulia, 1648 - 7 exemplare, Antologhionul de la Râmnic, 1705 - 4 exemplare, cartea tipărită la Blaj - peste 800 exemplare etc. Toate acestea au fost înregistrate, iar pentru întocmirea fişelor de carte veche românească şi străină şi a studiilor de specialitate a fost studiat şi descris amănunţit fiecare exemplar în parte. Deoarece cele mai multe parohii aveau condiţii improprii de păstrare şi securitate, a procedat, împreună cu preoţii, la transferarea lor într-un spaţiu adecvat, asigurat de Protopopiatul Târgu-Mureş, unde li s-au creat condiţii şi pentru tratarea şi conservarea lor.
Cărţile descoperite au fost valorificate prin expoziţii, lucrări de specialitate, comunicări ştiinţifice, simpozioane etc. Doamna Mihu a contribuit şi la descifrarea tuturor inscripţiilor de pe icoanele pe sticlă şi pe lemn din judeţul Mureş, acestea fiind scrise în chirilică, implicit la determinarea şi datarea lor.
Trebuie să ne referim aici şi la activitatea de cercetare a doamnei Elena Mihu pe anii 2001-2003. În această perioadă a organizat multe expoziţii, a publicat lucrări ştiinţifice în diferite volume de specialitate, a elaborat noi lucrări. Temele de cercetare sunt: Cartea veche românescă din zona Reghinului, Protopopiatul ortodox Mureş şi Reghin, anii 1852-1860 (documente de arhivă), Biserica de lemn din Târgu-Mureş (documente de arhivă), Biserica greco-catolică din judeţul Mureş (carte, icoane şi documente de arhivă), Cartea Blajului, circulaţia ei în judeţul Mureş, Şcoala românească în secolul al XIX-lea, Cazaniile lui Ilie Miniat, copist popa Gheorghe din Şerbeni, 1839. Tot în această perioadă a participat la mai multe simpozioane care au avut loc la: Sovata, Sângeorgiu de Mureş, Târgu-Mureş, Zalău, Alba-Iulia, Deva, Sfântu-Gheorghe şi în alte părţi, a scris de asemenea mai multe articole în ziarele locale, în special în „Cuvântul liber".
Activitatea de cercetare a doamnei Elena Mihu a continuat şi în anii de după 2003 şi continuă şi azi cu acelaşi zel, râvnă, intensitate şi seriozitate. Dintre lucrările de dată mai recentă aş aminti aici lucrarea: Nicolau Măneguţiu, protopresbiter, Reunirea românilor din Transilvania, Studiu naţional-istoric-religios, Ediţie anastatică îngrijită de cercetător Elena Mihu şi pr.dr. Gheorghe Nicolae Şincan, Protopop, însoţită de note, comentarii şi studiu introductiv, 2012, Editura Reîntregirea, Alba Iulia. O altă lucrare: Nicolae Măneguţiu, Almanahul Sfântului Nicolae, Ediţia a II-a îngrijită de cercetător Elena Mihu şi pr.dr. Gheorghe Şincan, apărută la Editura Nico, Târgu-Mureş, 2013. O carte de dată recentă, prin care considerăm că doamna Elena Mihu atinge apogeul carierei sale este lucrarea intitulată: Vasile Rotaru, Martirajul unui preot paşoptist, apărută la Editura Asociaţiunii Astra din Sibiu.
Încă multe alte cuvinte frumoase s-ar putea spune despre distinsa cercetătoare Elena Mihu, cea care a bătut cu piciorul pământul Transilvaniei şi al ţării întregi, pentru a afla noi date istorice, pentru a le face publice, ca apoi să poată fi folosite şi de alţi cercetători de-a lungul timpului. Am făcut aici doar o prezentare sumară, secvenţială a activităţii atât de prestigioase a doamnei Elena Mihu, activitate care, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, va fi foarte greu de egalat. Se cuvine pe deplin să îi aducem distinsei doamne Elena Mihu omagiul nostru de cinstire şi preţuire, adresându-i, din adâncul inimii noastre, sincere felicitări, asigurându-o de sentimentele noastre de înaltă preţuire, de dragoste fierbinte şi de recunoştinţă neţărmurită pentru dăruirea, elanul şi priceperea cu care a slujit, cum numai domnia sa a ştiut, trecutul istoric al neamului nostru românesc. În încheiere, o felicit pe distinsa cercetătoare Elena Mihu pentru întreaga carieră a domniei sale, care este una impresionantă, doresc să-i urez mult succes în activitatea viitoare de cercetare şi studiere a trecutului istoric al neamului românesc şi, totodată, să o asigur de cele mai nobile sentimente de respect, preţuire şi admiraţie pentru întreaga activitate a domniei sale desfăşurată de-a lungul timpului.
