Aceasta a fost denumirea sub care la Târnăveni, vinerea trecută, a avut loc, în clubul „Femina" al Casei de Cultură, o minunată seară literară, întrunind creatori atât de proză, dar mai ales de poezie, veniţi din zona Reghinului şi de la Târgu-Mureş pentru a se întâlni cu cei locali. Fiind oarecum exclusivistă, întâlnirea a reunite peste cincizeci de participanţi într-o mobilizare datorată Despărţămintelor Central Judeţean Mureş şi „Gheorghe Oprean" Târnăveni, ale Asociaţiunii ASTRA, precum şi de mai nou-înfiinţata Filială Mureş a Ligii Scriitorilor Români.
Parcă mai frumos aranjată ca altă dată, sala Clubului este supusă unei veritabile „invazii" de valori culturale venite mai întâi de la Reghin, apoi de la Târgu-Mureş, pentru a se alătura primitoarelor gazde. După salutul de bun venit adresat de preşedintele Despărţământului local şi alcătuirea prezidiului, s-a trecut la prezentarea participanţilor, rol preluat de către profesorul Mircea Dorin Istrate, preşedintele Filialei, într-o succesiune avându-i în prim-plan pe domnul Lazăr Lădariu, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber", prolific scriitor, jurnalist şi poet, domnul Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru Cultură Mureş, apreciat om de literatură, mereu prezent la manifestările culturale locale, indiferent de amploarea lor, apoi oaspeţii de la Reghin. Din iniţiativa sa au fost elaborate şi înmânate două categorii de diplome, una de suflet, cu îndemnul la o creaţie de valoare, alta de onoare, pentru contribuţiile la mişcarea literară din judeţ, precum şi câte un „certificat" de membru al Ligii. A fost apoi invitată poeta Viorica Feierdan, pentru cuvântul de „bun venit" şi pentru a-i prezenta pe creatorii locali şi invitaţii lor.
Debutul i-a revenit poetului Dumitru D. Silitră, care, deşi bolnav, a ţinut să fie prezent, şi, vizibil emoţionat, a recitat două poeme din mai vechile sale volume, la care a adăugat o poezie din noul său proiect. A recitat, apoi, Viorica Feierdan trei frumoase poezii de dragoste, însoţite de bucuria şi satisfacţia prezenţei la această întâlnire. Interesante şi cu admiraţie au fost primite poeziile Vandei Ani şi Claudiei Vodă, atât pentru interpretarea, cât mai ales pentru modul de concepere ca „poezie impusă", constând în alegerea unui număr de cuvinte din care să se compună versuri de fiecare, dar şi împreună, reuşita fiind furtunos aplaudată. Cu trei volume editate şi două în pregătire şi-a recitat din creaţia sa Viorica Şutu, apoi cu profesoara Lucreţia Corcescu. Mereu participant la acţiuni culturale, inginerul Vasile Ani a readus frumuseţea poeziei clasice în contemporaneitate, recitând un poem de George Coşbuc. Pregătirea inginerească a poetului Ioan Munteanu a fost pusă în evidenţă de cele trei poeme interpretate de recitatorul nostru consacrat, Ştefan Csjiewska, continuate cu o minunată poezie religioasă. Recent afirmată între poeţii locali, prin cele două volume, este doamna Gina Mărginean, şi ea citind trei dintre creaţiile sale, apoi, revenită după o mai lungă absenţă, Mihaela Cernea a selectat şi recitat două dintre cele mai frumoase poezii ale sale. Proza locală îl aduce în prim-plan pe Petru Lechinţan, printr-un fragment intitulat „Printre nomazii şi beduinii deşertului", o descriere a locurilor din vechea Persie, pe unde a muncit şi a călătorit, însoţit de aprecieri faţă de această seară literară. Contribuţia locală a fost încheiată de profesorul-preot, dr. Aurel Hancu, prin succinte aprecieri despre activitatea de peste 40 de ani a Cenaclului „Elena din Ardeal", loc de formare şi afirmare a celei mai mari părţi dintre creatorii locali, iar dintre poeziile sale alegerea s-a numit poemul „Acasă" selectată pentru puternicul său mesaj de credinţă creştină.
Contribuţia reghineană este acordată, iniţial, profesorului Ioan Baciu, animator al vieţii culturale de pe valea Gurghiului, creator de proză, dar şi cu înclinaţii spre poezie destinată consătenilor săi solovăstreni, cu mesaje spre cinste, muncă, învăţătură şi credinţă. A fost urmat de un veritabil maestru al ceremoniilor tradiţionale, juristul Ilie Frandăş, care transformă o întâmplare personală într-o povestioară finalizată cu învăţarea şi apoi folosirea uneia din poeziile ce le şi recită la nunţile tradiţionale de pe valea Mureşului. Şi-a dezvăluit atracţia înspre proză domnul Bândilă, care rememorează colaborarea dintre Cenaclul „Liviu Rebreanu" cu „Elena din Ardeal", care pe atunci se numea „Tudor Arghezi", apreciază elogios această seară, încheindu-şi intervenţia cu recitarea unei poezii proprii, având un puternic mesaj patriotic. Frumoase şi pline de semnificaţii au fost cele două poeme recitate de doamna Iris Menyei, plăcut impresionată de oferta acestei serate de literatură din Târnăveni. Un mesaj de puternic patriotism a reieşit şi din creaţiile poetice ale profesorului Torpan, împreună cu mulţumirile adresate gazdelor pentru invitaţia de a fi prezent la o atât de frumoasă acţiune.
Aşteptată şi primită cu interes a fost intervenţia domnului Nicolae Băciuţ, care felicită iniţiativa constituirii Ligii scriitorilor mureşeni, îndeamnă la o strânsă colaborare în interiorul său, o compară cu Liga Uniunii Scriitorilor, al cărei rol este mai mult formal, recomandă editarea neaparată a unei reviste proprii şi extinderea cuprinderii ei cu zona Luduş, Iernut şi Sighişoara, precum şi o neapărată atragere a tinerilor cu preocupări literare. La rândul său, marele nostru om de cultură, Lazăr Ladariu, face realiste aprecieri despre nou-creata ligă scriitoricească, îndeamnă pe toţi membrii săi, şi nu numai, să-şi aleagă un model conform căruia să-şi valorifice harul de care dispun pentru a se forma ca scriitor de valoare. Combate cu tărie ura şi veninul tot mai des întâlnite în societatea noastră, îşi manifestă indignarea faţă de nepăsarea autorităţilor faţă de cultură, faţă de reala sugrumare a spiritualităţii româneşti , de răul provocat de aşa-zisul război al românilor cu români şi regresul din învăţământ. Adaugă cuvintele sale de laudă pentru organizarea acestei minunate seri şi plăcerea reîntâlnirii cu vechi prieteni, precum şi promisiunea de sprijin total din partea domniei sale faţă de această nouă structură culturală.
