Prezent în România, un magistrat francez, Charles Duchaine - care se ocupă de bunurile confiscate şi sechestrate în Franţa - le-a dat oficialilor români câteva lecţii: „Mai bine pui sechestru pe bani lichizi, decât pe bunuri", spunea el - citat de Ev.Z - la conferinţa Fundaţiei Freedom House, „Cât recuperăm din bunurile provenite din infracţiuni?". „Cea mai bună gestiune a bunurilor mobiliare este vânzarea. Totul trebuie pus la bancă şi să adune dobânzi," menţiona magistratul francez.
Cu referire la acest aspect, Cornel Călinescu, directorul Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din infracţiunii, din cadrul Ministerului Justiţiei, declara, la rândul său, că odată cu înfiinţarea ONMBSC, unele locuinţe care ar urma să fie confiscate vor fi folosite pentru amenajarea de sedii pentru instituţii publice. El se referea, printre altele, la imobilele confiscate de la liderii interlopi, care, chiar dacă ar fi scoase la vânzare, nu ar exista clienţi să le cumpere. „Avem aproape anual sechestre pe jumătate de miliard de euro şi, uşor-uşor, avem condamnări şi confiscări care încep să acopere aceste sechestre din anii anteriori," declara el.
Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, declara, de asemenea, că „Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA, în anul 2014, au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000. euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013."
Din păcate, recuperarea prejudiciilor din dosare se dovedeşte, încă, extrem de greu de realizat. În prezent, sumele care intră în bugetul de stat sunt undeva între 5 şi 8% din cele dispuse de judecători. Pe anul 2013, au fost contabilizate din confiscări (fie ele speciale sau extinse) 7,6 milioane euro.
