Lansare N. Steinhardt: Convorbiri cu Nicolae Băciuţ şi Zaharia Sângeorzan

Distribuie pe:

Miercuri, 29 iulie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime" din Baia Mare, în Sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul", a avut loc lansarea volumului „Convorbiri cu Nicolae Băciuţ şi Zaharia Sângeorzan", apărut de curând în seria de autor „N. Steinhardt" a Editurii Polirom, ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, referinţe critice şi indici de Florian Roatiş; repere biobibliografice de Virgil Bulat. Volumul este disponibil şi în ediţie digitală.

Au prezentat: Preasfinţitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul, preşedintele Fundaţiei „N. Steinhardt", Adrian Şerban, director editorial Polirom, Florian Roatiş şi Nicolae Băciuţ.

„Ediţia de faţă reuneşte două volume: Zaharia Sângeorzan, «Monahul de la Rohia. N. Steinhardt răspunde la 365 de întrebări», şi «N. Steinhardt, Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuţ.»

Dialogurile epistolare purtate de la Rohia şi uneori din Bucureşti cu Zaharia Sângeorzan şi Nicolae Băciuţ pun în evidenţă dinamismul, agitaţia intelectuală din ultimii trei ani de viaţă ai celui pe care prietenul său, Alexandru Paleologu, îl numise, fără urmă de ironie, «septuagenarul neastâmpărat». Ele revelează un Steinhardt mai deschis, mai disponibil la mărturisiri, aflat uneori în evidentă dispoziţie de «hagealâc». Aprecierile pe care le face, în câteva fraze de cele mai multe ori, sunt extrem de sugestive, chiar şocante pentru unii, neobişnuiţi cu stilul direct al eseistului de excepţie devenit monah, şi un prilej de reflecţie pentru toţi cititorii. Dialogurile cuprinse în acest volum se dovedesc o lectură captivantă şi completează imaginea scriitorului monah din publicaţiile sale antume." (Florian Roatiş)

Nicolae Băciuţ: - Între o capitală a culturii şi o alta a spiritului (dacă nu greşesc, Bucureşti - Rohia), care au fost tensiunile opţiunilor dv.? În ce locuri vă simţiţi cu adevărat acasă?

N. Steinhardt: - Mă simt acasă în amândouă locurile: şi în Bucureşti şi la Rohia. Din ce în ce mai mult la Rohia. Bucureştiul, sărmanul, e pe cale de dispariţie sub târnăcopuri vrăjmaşe. Nici nu vă puteţi închipui ce oraş frumos şi plăcut a fost! Un paradis general, vorbă lui Cezar Petrescu.

Un loc pe care l-am iubit mult şi căruia îi păstrez o neştirbită afecţiune e Braşovul.

Cât priveşte Bucureştiul, îmi aduc aminte de versurile lui Baudelaire (cred că le-am şi citat undeva): „Mais les formes d'une ville changent plus vite, helas, que le coeur des mortels". Bucureştiul a murit. Nu cred să fie numai o impresie, nu cred să fie vorba de remarca lui Proust: că spaţiul e tot atât de trecător ca şi timpul (finalul lui Du coté de chez Swann). Nu, nu e o simplă impresie datorată bătrâneţii. Bucureştiul e pe cale de a fi „executat" şi înlocuit cu altceva urât.

***

N. Steinhardt se naşte la Bucureşti pe 29 iulie 1912. Îşi face debutul publicistic foarte de timpuriu în revista Liceului „Spiru Haret". Îşi ia bacalaureatul în 1929 şi frecventează cenaclul „Sburătorul", iar în 1932 îşi ia licenţa în Drept. În 1934 începe să colaboreze la „Revista burgheză" şi publică sub pseudonimul Antisthius volumul parodic „În genul... tinerilor". Îşi ia doctoratul în Drept în 1936. În 1935 şi 1937 publică împreună cu Emanuel Neuman, studiile „Essai sur une conception catholique du Judaisme" şi „Illusions et realites juives". Colaborează la „Libertatea" şi la „Revista Fundaţiilor Regale". După război, publică, pentru scurtă vreme în „Universul literar", „Victoria", „Tribuna poporului" şi, din nou, „Revista Fundaţiilor Regale". Refuză să colaboreze cu noul regim. În 1960 este anchetat, apoi condamnat în „lotul Noica-Pillat", la 12 ani de muncă silnică. Trece prin închisorile Jilava (unde este botezat de părintele Mina Dobzeu), Gherla şi Aiud. Eliberat în august 1964, va reveni după câţiva ani în lumea literară prin traduceri, medalioane, cronici etc. În 1972 termina prima versiune a capodoperei sale, „Jurnalul fericirii". Publică volume de eseuri şi de critică foarte bine primite, deşi unele sunt puternic cenzurate. Monah din 1980, rămâne activ pe terenul eseisticii şi al criticii. Se stinge la 30 martie 1989.

Evenimentul a avut loc în cadrul „Zilelor culturale N. Steinhardt (Monahul Nicolae de la Rohia)", ediţia a XVII-a, care s-au desfăşurat în perioada 20-29 iulie 2015, la Mănăstirea „Sfânta Ana" - Rohia şi la Baia Mare.

 

Lasă un comentariu