Drumul vieţii nu are cale de întoarcere

Distribuie pe:

În ultimele săptămâni s-au întâmplat o mulţime de lucruri, iar toate acestea m-au împins la citit. Ca să spun drept, nu ştiu ce citesc. Lecturile mele sunt amestecate, stau cu vreo cinci cărţi deschise în faţă şi îmi arunc ochii de pe una pe alta. Ştiu că pare ciudat, astăzi nu prea se mai citeşte poezie, poate doar criticii literari se mai încumetă. Şi totuşi… Tocmai am terminat de citit şi recitit câteva din versurile nepreţuitei Magda Isanos, trecută în lumina umbrelor în floarea vârstei, la doar 28 de ani. Am ales şi pentru dumneavoastră o poezie: „Un bătrân către fiul său". O poezie superbă, pe care o port în gând parcă tot timpul. Vă îndemn s-o citiţi. O să vă dea de gândit, garantez!

„Te rog, nu-ţi fie silă, că tremurându-mi mâna,

Când vreau să mă hrănesc, mă murdăresc pe faţă.

Când erai mic, cu ea, eu te ştergeam într-una,

Şi îţi dădeam, băiete, ca să mănânci dulceaţă.

Când tot repet o frază, nu te-amărî pe mine,

Că-ndrug aceleaşi vorbe, până ce oboseşti.

Când erai mic, copile, eu gânguream cu tine,

Şi repetam cuvinte, să-nveţi ca să vorbeşti…

Ştiu că te enervezi când mergem la plimbare,

Iar paşii mei greoi mă ţin, pierdut, în urmă.

Când erai mic, băiete, te căram în spinare,

Şi nu ştiam, atunci, că trupul meu se curmă.

Ştiu că nu mă suporţi să am faţa nerasă,

Să fiu mai ponosit, cu părul ca o claie.

Când erai mic, copile, şi-acuma mă apasă,

Trezeai tot universul ca să nu intri-n baie.

Ştiu că îţi tulbur somnul, durerile mă seacă,

Şi tot mai grea îmi pare, acuma, bătrâneţea.

Când erai mic, băiete, dormeam pe la prisacă,

Că-n ţipetele tale trecură-mi tinereţea.

Mă iartă, tu, copile, că azi îţi sunt povară,

Că nu mai am putere… hai, mergi şi te-odihneşte

Şi să nu uiţi, băiete… îţi spun a mia oară:

Că tot ce este viaţă, se trece şi-mbătrâneşte".

Volumul „Vis vegetal", apărut recent la Editura „Ed. Nico", Târgu-Mureş, 2015, sub patronajul editorului şi poetului Nicolae Băciuţ, reuneşte o parte din opera poetică a Magdei Isanos. N-o să cad în păcatul admiraţiei de dragul admiraţiei, fiindcă sunt multe cărţi care arată superb dar n-au nimic de oferit, însă cartea aceasta arată şi bine şi, credeţi-mă, are multe de oferit! În primul rând poezie. Poate fi citită şi recitită de oricine. Şi asta e tot ce contează. Aveţi grijă de voi şi de persoanele dragi vouă, atât vă rog!

 

Din volumul „DUMNEZEU AUDE TĂCERILE NOASTRE", în curs de apariţie la Editura „Vatra Veche" din Târgu-Mureş.

Lasă un comentariu