„Nu vă legaţi de noi! Corupţii-s doar de la voi!"
…Altfel spus, fiecare cu corupţii lui. Dar, cu sublinierea că, dacă la Cotroceni, preşedintele ales reprezintă un anume partid, corupţii partidului respectiv se află de regulă „la adăpost" de rigorile justiţiei. Numai că atunci când şefiu-i omu', nu legea, apare fărădelegea! De ce? Întrucât milionari şi miliardari „de carton" se găsesc în toate partidele. Ce fac ei? Ce ştiu mai bine: învârt banii. O parte din bani e păstrată pentru ei, iar cealaltă, despre care ştiu că nu le aparţine, e folosită ca bani negri de liderii partidului, ce
i-au facilitat mita celui pe post de puşculiţă. Un analist comentator i-a numit, inspirat, „miliardari de carton". Aceştia au evoluat şi ei, servind azi cu precădere corupţiei politice. De ce? Întrucât banii - dobândiţi, pe căi necinstite (şi e vorba de milioane, chiar de miliarde!) nu ajung în buzunarele mahărilor, ci în conturile electorale ale partidului, la plata unor institute de sondare, care, în mod cu totul mincinos, să dezinformeze populaţia (alegătorii), dându-i câştigători pe cei care au comandat sondajele. De aceea, ele (sondajele) trebuie privite cu o anume… circumspecţie!
Aceşti miliardari de carton (gen Dorin Cocoş) se găsesc, spuneam, în toate partidele şi-n toate campaniile electorale, inclusiv în cea a lui Klaus Iohannis, ce a făcut atâta caz, în campania din 2014, de sloganul „Justiţie până la capăt, iar fostul preşedinte, Traian Băsescu ne spunea nouă, românilor, râzând, că «parlamentarii au înţeles că nu ei sunt stăpânii legii», că un regret al lui este că n-a reuşit în cei 10 ani de mandat să-i convingă (pe parlamentari n.n.) cât de important este să nu blocheze Justiţia". Poveşti…!
Dacă ar fi fost aşa, atunci un Videanu (şi alţii ca el) trebuia(u) luat, luaţi, de mult la întrebări, ar fi însemnat că DNA să meargă mai sus de puşculiţele gen Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan, Gabriel Sandu, urmând traseul descris de aceştia cu exactitate în denunţuri. Or, dacă DNA-ul ar fi trecut peste acest nivel, s-ar fi făcut nu numai „Dreptate până la capăt", dar s-ar pune capăt corupţiei politice. Bunăoară, denunţurile venite din partea puşculiţelor îl indicau, la un moment dat, pe Vasile Blaga - co-preşedinte al noului PNL - drept destinatarul unor mari sume din mita Microsoft ca şef de campanie al PDL („topit", acum, în PNL!). Întrebare: L-a chemat DNA-ul pe Vasile Blaga, fie şi numai pentru a verifica denunţurile? Dar pe Emil Boc sau Cătălin Predoiu - implicaţi şi ei, cum spunea Elena Udrea - în organizarea „Galei Bute?" Da, de unde. „Vasile Blaga nu e suspect, deoarece denunţurile nu ajung", declara şefa DNA, Codruţa Kövesi.
Comentatorii politici au şi găsit explicaţia. DNA-ul nu merge mai departe de nivelul puşculiţelor de partid, deoarece Vasile Blaga a fost şeful campaniei prezidenţiale a lui Klaus Iohannis. Câtă vreme, Traian Băsescu a fost Stăpân la Cotroceni s-a legat cineva (măcar cu o citaţie) de Elena Udrea (şi nu numai)? Cum însă, acum, la Cotroceni s-a schimbat stăpânul, cum să se atingă Codruţa Kovesi de Vasile Blaga, un apropiat al lui Klaus Iohannis, ori de Cătălin Predoiu, desemnat de PNL (Partidul Meu, al lui Iohannis, adică!) drept premierul „din umbră" al unui viitor guvern?
Cam aşa stau, deci, lucrurile cu „Justiţia (Dreptatea) până la capăt". De altfel, unii cetăţeni au şi început să se întrebe: oare, de ce anumite persoane sus-puse - suspectate de fapte de corupţie - rămân „intangibile"?, la acţiunile, în forţă, de altfel, ale procurorilor DNA? Chiar, de ce?
Da, chiar şi aşa, acţiunea DNA trebuie continuată. Ba, încă, şi intensificată. Deoarece, pe acest fond al hoţiei, România nu a putut face şcoli, spitale, autostrăzi, nu a cumpărat medicamente pentru bolnavi, nu a făcut irigaţii, nu a subvenţionat agricultura, cultura, nu a făcut locuinţe ieftine şi câte altele. Şi toate acestea, pentru că, cel puţin până acum, aşa cum două linii paralele nu se întâlnesc niciodată, tot aşa nici agenda populaţiei nu a avut şansa să se întâlnească cu agenda politicienilor. Ca urmare, „averea" românilor a scăzut cu 18% într-un singur an, de la 13.667 de dolari pe locuitor în 2013, a coborât la 11.131 de dolari în 2014, potrivit Institutului de cercetare al Credit Suisse, a doua bancă elveţiană, citată de Agerpres.
Concluzia? Una singură: acţiunile DNA trebuie continuate, deoarece pentru unii politicieni, miniştri, magistraţi, oameni de afaceri, miliardari de carton, şpaga, mita nu mai e un vis, nici iluzie, e un mod de viaţă, un joc de poker în care ei trebuie să umfle potul.
De aceea şi „Dreptate până la capăt" trebuie făcută nu doar în vorbe (în campaniile electorale), ci şi în realitatea cotidiană. Dacă se vrea, cu adevărat, eradicarea corupţiei, în general, şi a corupţiei politice, în special. Şi dacă se vrea - cum declara Iohannis - ca „pe agenda preocupărilor opiniei publice corupţia să nu mai figureze prima".
