Pentru că, în curând, ne aşteaptă noi alegeri (locale şi parlamentare), experienţa alegerilor din ultimii 26 de ani, ne conduce la câteva concluzii. În preajma fiecărui scrutin electoral, politicienii se declară ba că sunt de „de stânga", ba „de dreapta", ori, la nevoie, „de centru" sau de „centru-dreapta". Însă care, după alegeri, dar şi, mai ales, spre final de mandat, o cotesc „la stânga împrejur". Adică, sar dintr-o barcă în alta (de la Putere spre Opoziţie şi, mai ales, viceversa). În funcţie de interese.
Să luăm în discuţie un exemplu, deşi cu altă conotaţie. S-a spus -şi pe drept cuvânt - că singurul partid „de stânga" din România - PSD - este, încă, departe „de stânga" europeană. Cei care îi contestă PSD-ului atributul de „partid de stânga" - în accepţia europeană- invocă două lucruri. Primul: nu te poţi considera ca partid „de stânga", câtă vreme unii lideri ai partidului sunt putred de bogaţi. În al doilea rând, electoratul preponderent rural şi politicile promovate de-a lungul timpului despart Partidul Social Democrat de marile formaţiuni socialiste din Europa Occidentală. Dar pe lângă cele două lucruri ce despart PSD de stânga europeană, mai există o (mică, mare) diferenţă, sesizată din interior, chiar şi de unii lideri ai PSD: anume că stânga europeană este ideologizată, în timp ce stânga românească este politizată. Stânga europeană pune apoi valorile înaintea luptei pentru putere, în timp ce stânga românească este, în primul rând, preocupată de voturi, adică de accesul la resurse.
Or, din acest punct de vedere, al obsesiei pentru Putere şi al accesului la resurse (la bani, în fond), există vreo deosebire, în România, între PSD şi PNL, UNPR, UDMR (care, legal, nici nu e partid!) şi oricare alt partid? Niciuna. Tot o apăşi-un… pământ, accesul la resursele financiare fiind unicul scop şi unica obsesie. Alţi şnapani? Sutele de parlamentari, dar şi primari şi alţi… demnitari! De aceea, atunci când, în 2016 (dar şi în anii ce vor urma) vom vota, săţinem seama de aceste considerente. Dar şi de altele, deoarece o altă deosebire între valorile promovate de PSD, ca partid de stânga, şi omologii europeni: chestiunile sociale. Bunăoară, guvernul socialist spaniol a situat în centrul atenţiei, printre altele, drepturile femeilor (prin înăsprirea pedepselor prevăzute în legea împotriva violenţei domestice). Socialiştii spanioli au introdus, de asemenea, legea egalităţii de gen, care prevede cote minime de femei în boardurile marilor companii şi pe listele electorale ale partidelor politice din localităţile de dimensiuni mari.
Pe de altă parte, în Anglia, Tony Blair - alt exponent al stângii europene - a reuşit, după 10 ani de guvernare laburistă, să menţină dinamismul economic, să elimine sărăcia, inegalitatea şi excluziunea socială. A introdus salariul minim, reuşind să reducăşomajul, să diminueze numărul copiilor care trăiau în sărăcie şi să îmbunătăţească nivelul de trai al pensionarilor.
Sigur, stânga românească e diferită de cea europeană pentru căşi societăţile sunt diferite din punct de vedere mental. Ceea ce nu înseamnă că, în România, PSD - susţin analiştii - nu trebuie să se „reideologizeze şi raţionalizeze", să nu pună la baza politicii sale solidaritatea şi responsabilitatea, să devină (nu doar la nivel declarativ) un adevărat partid european; să redevină un partid naţional, reechilibrând raporturile de putere între instanţele centrale coagulante şi organizaţiile locale cu tendinţele lor centrifuge.
De altfel, proiectele de viitor ale liderilor PSD par a fi, cel puţin declarativ, încurajatoare, dacă avem în vedere că pe agenda pesediştilor figurează probleme cum sunt: impozitarea diferenţiată, păstrarea şi crearea de locuri de muncăşi dezvoltarea agriculturii. Totodată, social-democraţii vor avea o politică orientată spre salariaţi şi se vor preocupa ca statul să aibă nu doar un rol de reglementare, ci să fie un actor pe piaţa economică. Fapt este că PSD va trebui să devină un partid european, ceea ce „în prezent este doar la nivel declarativ", cum apreciază unii analişti.
Vom vedea… Mai ales căşi conducerea actuală a PSD este alta decât cea din 2012!
