Cum colaborează autorităţile publice cu cetăţenii!

Două treimi dintre reprezentanţii grupurilor vulnerabile susţin că nu au auzit de vreo modalitate de consultare publică şi că nici măcar şedinţele consiliilor locale nu sunt cunoscute de către populaţie, însă ei admit că există o slabă implicare a cetăţenilor în îmbunătăţirea serviciilor, după cum relevă un studiu referitor la identificarea nevoilor grupurilor defavorizate, cu risc de marginalizare şi excluziune socială, realizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în parteneriat cu Asociaţia Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă - Agenda 21.

„Noi am încercat să evidenţiem un profil socio-demografic, acele categorii mulţumite şi mai puţin mulţumite, şi pe un set de măsuri predefinite am descoperit ce şanse oferă oamenilor implementarea acestor măsuri, care sunt priorităţile şi în ce măsură oamenii s-ar implica în susţinerea măsurilor. De regulă, sunt mulţumiţi cei care au încredere mare în instituţii. Cei care cred că dovedesc transparenţă sunt cei care au mai multe studii, iar cei din comunităţile marginale vor o relaţie mai strânsă cu instituţiile, printr-un centru de informare, iniţierea unor acţiuni destinate informării, realizarea de parteneriate interinstituţionale şi formarea de grupe de susţinere a persoanelor vulnerabile", declară realizatorii studiului.

Scopul cercetării este ca autorităţile să poată vedea pentru ce măsuri ar primi susţinere, care ar fi priorităţile, care e modelul de guvernare incluzivă, adică acele planuri strategice asumate de cetăţeni şi autorităţi. În privinţa discriminării şi excluziunii sociale, respondenţii se simt marginalizaţi mai ales în obţinerea unui loc de muncă.

Studiul a fost realizat prin aplicarea de chestionare pentru 1.200 de persoane, respectiv 600 de respondenţi din mediul instituţional şi 600 de cetăţeni din cadrul comunităţilor locale incluse în proiect.

Proiectul a vizat iniţiative menite să răspundă mai bine problemelor cu care se confruntă grupurile dezavantajate din judeţele Buzău, Călăraşi, Cluj, Dolj şi Mureş, prin colaborarea dintre autorităţile publice şi societatea civilă. 

Lasă un comentariu