Psihiatrii americani de la Institutul Naţional de Abuz de Alcool şi Alcoolism, citaţi de descopera.ro, susţin că un consum exagerat de alcool, chiar dacă nu creează dependenţă, provoacă daune considerabile la nivelul creierului, ducând până la demenţă.
„Pe măsură ce îmbătrânim, volumul substanţei cenuşii scade, la fel ca şi volumul substanţei albe. Dar la alcoolici, aceste zone ale creierului se tulbură mai devreme şi mai rapid.
În studiul nostru, analiza imagistică a creierului a demonstrat că abuzul de alcool, pe termen lung, poate schimba structura creierului: scade numărul de celule gri din zonele responsabile de învăţare, memorie, luare a deciziilor şi comportamentul social, şi distruge fibrele albe, care realizează conexiunea dintre cele două emisfere cerebrale.
Abuzul de alcool pe termen lung schimbă, de asemenea, modul în care creierul reglează emoţiile şi anxietatea şi perturbă sistemele de somn, generând astfel efecte distructive asupra organismului. Din ce în ce mai des, clinicienii diagnostichează tulburări neurocognitive induse de alcool şi demenţă provocată de consumul de alcool.
Probabilitatea de a avea probleme grave de sănătate creşte la bărbaţii care consumă mai mult de 14 pahare pe săptămână sau 4 într-o zi, iar la femei - cele care consumă mai mult de 7 băuturi alcoolice într-o săptămână sau 3 într-o zi.
Multe din efectele alcoolului asupra creierului şi asupra comportamentului sunt similare cu demenţa vasculară cerebrală, care reduce fluxul de sânge la nivelul creierului şi afectează gândirea, raţionamentul şi memoria, la fel ca boala Alzheimer.
Pe de altă parte, persoanele care consumă alcool moderat (o băutură pe zi pentru femei şi două pentru bărbaţi) au un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, depresie şi unele probleme cognitive decât cei care nu beau deloc. Dar riscurile efectelor nocive cresc brusc la oamenii care consumă o cantitate mai mare de alcool", atrag atenţia specialiştii americani.
