Disponibilitatea lui Borboly Csaba de a debita neadevăruri! (II)

Distribuie pe:

Câteva concluzii desprinse din interviul acordat de Borboly Csaba ziarului Informaţia Harghitei, nr. 6.009, miercuri, 20 ianuarie 2016

În concluzie, Decizia 2690/R/26 septembrie 2012 nu a fost dată pentru că nu exista o ,,bază legală ca un judeţ să aibă steag propriu", ci pentru că Hotărârea Consliului Judeţean Harghita era una discriminatorie. ,,Când am adoptat steagul, cel puţin zece judeţe aveau steag şi acesta nu deranja pe nimeni", zice Borboly Csaba, încercând o justificare puerilă. Fiindcă puteau avea steaguri proprii toate celelate judeţe ale ţării şi niciunul nu deranja, fiindcă nu ar fi fost adoptate prin hotârâri discriminatorii, ca cel al judeţului Harghita.

După cum uşor se poate constata, cel care face ,,afirmaţii gratuite", ba, mai mult, neadevărate, este chiar domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, cocoţat în această funcţie folosind cu succes, arta demagogiei şi a minciunii. De cocoţat s-a cocoţat dumnealui, dar va trebui cândva să şi coboare, iar de multe ori coborâşurile sunt mai periculoase decât suişurile.

În cadrul interviului respectiv, Borboly Csaba afirmă că ,,buna convieţuire se poate realiza dacă sunt eliminaţi factorii perturbatori".Iar din ceea ce se poate deduce, ,,factorii perturbatori" am fi noi, românii! Şi, în primul rând, ,,domnul pensionar din Topliţa"! Că nu are altceva mai bun de făcut decât să se ocupe de steagul secuiesc şi de iniţiatorul adoptării lui ca steag al judeţului, Borboly Csaba.

Aşa că îi voi spune acestui demagog udemerist că nu vom sta liniştiţi, spre a lăsa pe nişte indivizi, certaţi cu legile ţării şi înrăiţi să-şi facă de cap, profitând de ,,vremurile care s-au schimbat"! Vremurile s-or fi schimbat ele, însă vechile năravuri ale acestor extremişti, nu. ,,Ţara, naţiunea, instituţiile şi tot ce este valah e înaintea noastră superlativul odiosului ce trebuie urât din toate puterile şi combătut prin toate mijoacele"! Aceasta este convingerea cu care au crescut, moştenită de la înaintaşii lor.Tocmai datorită acestor vremuri ,,care s-au schimbat" ei au ajuns la convingerea că ţara asta a devenit un sat fără câini, în care se poate face orice. Şi-atunci şi-au zis: să-i dăm drumul că putem trece şi la obrăznicia aceasta! Aşa au procedat şi cu drapelul judeţului.

Aceste convingeri intolerabile sunt adevăratele cauze ale tensiunilor etnice, datorită cărora tinerii români - atâţia câţi au mai rămas prin Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc etc. - fac tot posibilul să plece cât mai repede din judeţul Harghita. ,,Tinerii români rareori se întorc, deoarece pentru ei nu există bariere lingvistice, au la îndemână alte 39 de judeţe şi, desigur, emigrarea". Tinerii maghiari nu au altă variantă decât întoarcerea acasă ori plecarea în Ungaria De ce? Datorită ,,barierelor lingvistice"! Dar pentru ce există asemenea bariere pentru tinerii maghiari? Pentru ce nu pot pleca în cele 39 de judeţe ale ţării, să muncească acolo? Nu cumva tocmai pentru că sunt educaţi în spiritul intoleranţei? Să nu înveţe limba română! Ba chiar s-o urască! Fiindcă li se vorbeşte mereu despre ,,puterea română de ocupaţie"! Şi de românii care ,,sunt invadatori, fără rădăcini aici"! Nu cumva este şi aceasta o altă faţetă a acelui spirit intolerabil şi a acelei uri ancestrale pe care aşa-zişii ,,patrioţi" unguri o au faţă de poporul român?

În asemenea situaţie, nu pot să nu mă întreb: cine este factor perturbator în această chestiune? Cei care strigă mereu că doresc ,,bună convieţuire"? Fireşte o ,,bună convieţuire" aşa cum o înţeleg ei: ca românii harghiteni să ia act de toate hotărârile pe care le adoptă consilierii judeţeni udemerişti şi să se conformeze! Clar! Aşa trebuie să facă şi domnul consilier Proca, care ar fi putut face o propunere ,,mai oportună, constructivă", nu legată de simbolurile româneşti pe steagul judeţului. Fiindcă ,,steagul secuiesc nu este un steag antiromânesc, aşa cum nici tricolorul românesc nu este antimaghiar"! Poate că steag secuiesc, în sine, nu o fi antiromânesc, dar antiromânească este, sigur, împotrivirea categorică a consilierilor udemerişti de a accepta pe el şi un simbol românesc. Cât priveşte tricolorul românesc, acesta este drapelul României. Şi este unul dintre simbolurile naţionale. Iar un astfel de drapel, indiferent al cărei ţări este, nu poate fi ,,anti". Deci nici antimaghiar. Cu atât mai mult pentru maghiarii din România, care s-au născut, trăiesc şi muncesc în România, care este şi patria lor!

 În acelaşi interviu, Borboly Csaba vrea să ne dea şi lecţii despre vechimea drapelului secuiesc. De data asta el intră pe terenul minat al istoriei, pe care ori nu o cunoaşte, ori o falsifică intenţionat, spre a-şi putea susţine ,,argumentele", aşa cum face şi când vorbeşte de realităţile contemporane. Astfel ne ,,învaţă" că sub acest drapel secuiesc ar fi luptat Szekely Mozes(Moise Secuiul) în lupta de la Călugăreni(13/23 august 1595). De unde o fi scos-o şi pe aceasta Borboly Csaba, numai el ştie. Fiindcă nici un istoric nu vorbeşte despre aşa ceva. Şi nu o face pentru că nu poate fi adevărat. Szekely Mozes era într-adevăr comandantul armatei lui Mihai Viteazul, respectiv al armatei Ţării Româneşti şi a luat parte la lupta de la Călugăreni. Este exlus şi nici nu poate fi pus măcar în discuţie faptul că el ar fi luptat sub drapelul secuiesc! Sub acesta ar fi putut lupta, dacă ar fi existat un astfel de drapel, cei 6.000 de secui, comandaţi de Albert Kiraly, veniţi în ajutorul lui Mihai Viteazul. Iată că pe vremea aceea secuii puteau lupta alături de români, deci se înţelegeau bine. Acum nu mai pot, fiindcă acum vor ,,autonomie"! Cu precizarea că ,,secuii" de azi nu mai sunt secui, ci au devenit unguri sadea, între timp!

Dacă în 1595 Szekely Mozes a luptat alături de Mihai Viteazul, după câţiva ani el a devenit inamicul domnului român. S-a întâmplat în lupta de la Şelimbăr(18/28 octombrie 1599), în care Szekely Mozeş a comandat cavaleria lui Andrei Bathory. Mihai Viteazul a fost biruitor, deschizându-şi astfel drumul spre Alba Iulia, capitala Ardealului. În retragerea precipitată, în zăpăceala generală în care a intrat armata lui Andrei Bathory, Szekely Mozeş a pierdut drapelul cel mare, de luptă. Asta o spun istoricii. Nu se ştie dacă drapelul pierdut era drapelul din care se revendică actualul drapel secuiesc.

Lasă un comentariu