Se conturează o nouă criză economică-financiară mondială?!

Distribuie pe:

Anul 2016 a început cu multe semne de întrebare, mai ales, în privinţa nivelului creşterii economice, a pieţelor suprasaturate de mărfuri şi servicii, a jocului imprevizibil al burselor, şi nu în ultimul rând, a creşterii sărăciei globale şi a acumulării bogăţiei, a finanţelor lumii, de către câţiva oameni (62) care îşi doresc puterea şi conducerea întregii omeniri dintr-un centru mondial. Peste toate aceste probleme a venit şi criza refugiaţilor din zonele de conflicte aşa-zise religioase şi dintre triburi, din mai multe ţări arabe (Siria) şi africane sau asiatice. Milioanele de refugiaţi musulmani, africani, asiatici ajunşi în Europa, care sufocă ţările Uniunii Europene, mai ales Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Austria, Grecia, Spania şi multe din Balcani care se află în drumul migranţilor refugiaţi spre statele vestice bogate ale UE.

Revenim la problemele care ameninţă în anul 2016, prăbuşirea sistemului economic şi financiar mondial, probleme care nu vor ocoli România, ci din contră o vor afecta şi mai puternic decât pe ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Rapoartele analiştilor celor mai importante instituţii financiare din lume anunţă că se poate declanşa o nouă criză economică şi financiară mondială. Dacă în 2007 criza s-a declanşat în SUA, acum a început să se manifeste în China, unde în 2015 s-a înregistrat cel mai slab ritm de creştere economică din ultimii 7 ani, problemă care influenţează negativ pieţele financiare din lume.

Reculul înregistrat în cea de-a doua economie a lumii, care este China, a declanşat tensiuni serioase în sistemul financiar, mai grave decât în 2007-2008. „William White, preşedinte al Comitetului OECD şi fost economist-şef al Băncii Reglementelor Internaţionale, spune că sistemul mondial a devenit periculos de instabil şi s-ar putea confrunta cu o avalanşă de falimente care vor testa stabilitatea socială şi politică. Cum s-a ajuns la această situaţie? Muniţia macroeconomică folosită în lupta contra recesiunii este, în esenţă, folosită în totalitate. Datoriile au crescut în ultimii 8 ani şi au ajuns la niveluri alarmante în fiecare parte a lumii, devenind un puternic motiv de nenorocire, spune White, care precizează că a devenit evident în următoarea recesiune că multe din aceste datorii nu vor fi deservite sau rambursate, iar acest lucru va fi incomod pentru o mulţime de oameni care cred că deţin active care valorează ceva."

De fapt, „China, epicentrul preocupărilor pieţelor în ultimele luni, şi-a văzut urcând datoria de la 158% din PIB la peste 282%, conform unei analize făcute de Bank of America - Merrill Lynch. Spirala datoriilor creşte, în timp ce creşterea globală a încetinit - toate într-un moment când multe bănci centrale se află la limitele absolute a ceea ce stimulii politicilor monetare pot oferi. Sunt practic trei cauze majore, care nu rezolvă situaţia, în condiţiile în care problemele Chinei sunt transmise către restul lumii. Una dintre ele este China, cealaltă problemă se referă la preţul petrolului şi a materiilor prime, iar a treia problemă este devalorizarea competitivă. Şi sunt toate trei în acest moment."

Problema e că „acum lumea nu are o locomotivă - nu există o ţară care să conducă spre creştere economică mondială. Un sondaj în rândul managerilor de acţiune din cadrul Bank of America avansează ideea că ne aflăm undeva între mijlocul şi finalul ciclului economic de creştere, iar recesiunea este aproape. În prezent, Statele Unite ale Americii au intrat în cel de-al şaptelea an de creştere economică, unul dintre cele mai lungi cicluri. China este piesa de domino cea mai fierbinte, iar instabilitatea preţurilor mărfurilor agită pieţele" (Sursa: revista Capital).

Dacă se va întâmpla ca economia globală să intre în recesiune, România este acum mai pregătită să îi reducă consecinţele nefaste decât în 2007-2008. Investitorii urmăresc şi se pregătesc cu mai multă atenţie în prevenirea efectelor evoluţiei pieţelor externe încât să poată interveni, la nevoie, în diminuarea acestor efecte, a pierderilor încât să nu fie nevoiţi să ia măsuri dureroase pentru oameni, cum s-a întâmplat în 2010.

Lasă un comentariu