O staţie de autobuz. Doi cetăţeni discutau cu un domn pe care îl cunoşteam din vedere de prin Tribunalul Mureş, unde îşi avea şi ISCIR sediul, pe vremea când preşedintele Tribunalului era domnul Ene. Domnul magistrat le spunea celor doi: „Măi, fraţilor, asta e legea, dar mai are şi excepţii".
Zilele trecute, căutam prin cărţile şi tratatele de la cursuri, un maculator de prin anul patru la Institutul Mecano-Naval Galaţi, şi văd o însemnare spusă de profesorul de drept internaţional marin, aplicabil la evenimentele navale ale navelor pe mările şi oceanele lumii. Transcriu: „Fiecare lege are o excepţie. Aceasta este o lege. Deci, are şi ea o excepţie". Avea dreptate domnul magistrat, şi anume că legea suferă în anumite etape adăugiri, modificări de texte şi articole, deci excepţii.
În prezent, asistăm de multe ori cum aleşii noştri, senatorii şi deputaţii, discută o serie de legi spre votare şi aplicare dar, cu timpul, excepţiile le trunchiază, le modifică sau chiar le anulează, după interes personal, de grup sau de partid.
Din religia mea ortodoxă, am rămas cu ce spun preoţii: „Facă-se voia Domnului, cu legile sale". Dar, când te joci cu legea, unii mai ajung şi prin „beciurile domneşti"…
