Oala politicii românești a ajuns să fiarbă până să dea în foc, înfierbântând spiritele în cazul unor deputați și senatori, din cauza Ordonanței de Urgență privind interceptările, adoptată, recent, de Guvernul Cioloș, în urma unei nefericite decizii a Curții Constituționale a României. Cel mai agitat, mai potrivnic, mai sonor și mai furios, pornit împotriva interceptorilor telefonice, este copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului. Dacă odată, Tăriceanu împreună cu Traian Băsescu și Victor Ponta, aplaudau „rolul" SRI în cazul interceptărilor, acum el o dă la întors și tună și fulgeră împotriva lor. Mai ponderată se dovedește Alina Gorghiu, copreședintele PNL, care-i de părere că „ordonanța privind interceptările reprezintă o soluție provizorie și rezonabilă", ea arătând că nu a fost surprinsă de faptul că „Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta au fost uniți în reacții, motivând că unora din România interceptările le produc emoții și transpirații reci".
Ciudat lucru, această ordonanță tulbură apele politicii românești, în momentul de față captând totalul interes al parlamentarilor, în urma unei hotărâri a Curții Constituționale a României, care a decis să declare în afara Legii fundamentale sintagma: „și alte organe specializate ale statului", cu privire la instituțiile care pot face interceptări. Din păcate, Curtea Constituțională a României (CCR), prin această decizie pripită, scoate SRI din jocul interceptărilor telefonice în cauze penale, acesta având drept de interceptări doar în dosare privind siguranța națională. Așadar, SRI nu mai poate sprijini activitatea procurorilor, în cazurile unor crime, tâlhării, violuri. O bulversare a sistemului judiciar! CCR a deschis, astfel, o poartă largă infractorilor de toate felurile, mafiei, corupției, criminalilor! Această „excepție de neconstituționalitate", dictată de CCR, are un „impact direct și asupra securității naționale, prin încurajarea fenomenelor infracționale asociate" - cum declară Eduard Hellvig, directorul SRI. Conform stupidei decizii, prin scoaterea în afara legii a probelor obținute de SRI pentru organele de anchetă, declarate neconstituționale, se mai dă, indirect, o lovitură siguranței naționale a statului de drept!
Mare „zgâlțâială politică și mediatică" de proporții! Românul chiar are serioase motive să se întrebe: oare Curtea Constituțională nu avea altceva de făcut? Oare aleșii neamului nu au de pus la cale ceva mai folositor, ceva în interesul cetățeanului și al binelui național? De ce nu aduc ei, într-o dezbatere publică, problemele esențiale ale prezentului României, decât să fiarbă mărgeaua în cazul unei decizii aberante? De ce nu organizează dezbateri publice pe teme privind pensiile și salariile românilor, locurile de muncă, reindustrializarea României, ajutoarele sociale, învățământul, sănătatea, cultura, credința străbună, morala creștină, tradițiile noastre milenare?
Apoi, mai e ceva. Nu înțeleg, chiar deloc, frica unora, groaza de interceptări? Ce motive, oare, ar avea? Am fost, în două mandate, deputat în Parlamentul României, destul de incomod pentru unii, ca parlamentar, prin intervențiile de la tribuna Camerei Deputaților, precum și ca ziarist, 16 ani am fost vicepreședinte al Partidului Unității Naționale Române (PUNR), de 26 de ani sunt redactor-șef al ziarului „Cuvântul liber", scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, „Cetățean de Onoare" al Târgu-Mureșului, Târnăveniului, Sărmașului, al localităților Urisiul de Sus și Deleni, cetățean român care respect, întocmai, prevederile articolelor 30 și 31 din Constituția României, privind libertatea de exprimare! Și nu-mi este frică, n-am de ce, de interceptările de niciun fel! Domnilor Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu și Victor Ponta, altor șmecheri, de teapa lor, le este teamă? Oare de ce?
