Salvarea UE prin crearea unei Uniuni Federale a Statelor Europei, susţin americanii!

Nu cu mult timp în urmă unii lideri europeni vorbeau despre crearea Statelor Unite ale Europei conduse de un guvern unic, în primul rând înfiinţarea Uniunii Fiscale şi Bugetare ca soluţie a salvării UE de la dezmembrare.

Mai nou, ideea este susţinută de americani, care nu sunt de acord cu ieşirea Marii Britanii din UE prin referendumul care va avea loc în luna iunie a.c. Dacă britanicii vor spune „da" la referendum, susţin americanii, va fi începutul destrămării Uniunii Europene din forma în care este acum cu 28 de state. Conducerea americană este hotărâtă să stopeze ideile dezmembrării susţinute, mai ales de statele fondatoare, în frunte cu Anglia şi Ungaria care este împotriva primirii de refugiaţi din ţările aflate în război civil-religios în zona Golfului, Asia şi Africa. Americanii propun modelul lor de Uniune Federală a Statelor Europene, combătând ideea restrângerii UE în care să rămână doar ţările fondatoare ceea ar însemna ca statele primite pe parcurs, inclusiv România, să fie lăsate înafară. Germania şi Franţa nu mai sunt dispuse să contribuie cu miliarde de euro pentru salvarea de la colaps financiar a ţărilor care au cheltuit anual dublu, sau mai mult decât bugetul lor.

„Criza prin care trec economiile din zona euro pare să grăbească planurile liderilor europeni de a transforma actuala uniune monetară într-o adevărată confederaţie de state, condusă de un guvern economic real."

Grecia şi-a schimbat guvernul, însă cu tot sprijinul financiar acordat de UE, de statele din zona euro, este din nou în faţa incapacităţii de plată a datoriilor faţă de creditorii şi băncile interne şi externe, care la rândul lor sunt în pagul falimentului, în ciuda refinanţării cu bani de la bugetul de stat. Deci, UE, în primul rând, moneda euro, nu pot fi salvate decât de înfiinţarea unui Minister al Finanţelor Unic (prin modificarea Tratatului de la Lisabona în acest sens) care să întocmească un buget unic şi să stabilească taxele şi cheltuielile pentru fiecare ţară în parte, mai ales acum când exodul refugiaţilor din Asia, Orient şi Africa este de neoprit.

În ciuda faptului că aceste demersuri sunt privite cu răceală şi chiar cu ostilitate (din partea unor state, componente, mai ales Marea Britanie), crearea unui Guvern European şi a unui Minister al Finanţelor Unic ar putea să fie singura soluţie pentru reuşita acţiunilor de a scăpa de numeroasele probleme ce se amplifică, precum şi prin creşterea competitivităţii, într-o lume care se polarizează în jurul unor economii puternice, precum cele din China şi Statele Unite ale Americii.

Deşi România este un stat aflat încă în afara zonei euro, este, făţiş sau mascat, blocată de a intra în această zonă (exemplu stoparea de către Olanda şi Finlanda mai nou şi de Germania şi Franţa ca ţara noastră să facă parte din Spaţiul Schengen). Fostul preşedinte, Traian Băsescu, prin declaraţiile sale publice susţinea intenţiile preşedintelui Franţei şi ale cancelarului Germaniei. El îşi argumentează susţinerea prin faptul că „procesul de globalizare ne arată cât de mici suntem, fiecare în parte, în confruntarea cu capitalul, cu realităţile economice, cu piaţa. Guvernele au dovedit că pot fi înfrânte de voinţa investitorilor. Deci sistemul global va mătura tot ce este lipsit de forţă, lipsit de capacitatea de a-l înfrunta, pentru că acum statele trebuie să-şi pună problema să înfrunte efectele globalizării în partea lor negativă - faptul că statele nu mai sunt cele care deţin capitalul."

Până când se vor înfăptui intenţiile de realizare a Statelor Unite (federative) ale Europei va trece ceva timp, încât România ar putea fi, până atunci, un stat al zonei euro. Însă, pentru a se ajunge aici, România trebuie să-i convingă pe cei care se opun să-şi schimbe părerea, să o accepte acolo unde îi este locul, să devină un stat cu drepturi depline al zonei euro şi al SUE.

Ce ar însemna crearea Statelor Unite ale Europei? „Conform celor doi lideri europeni, statele din zona euro, trebuie să-şi echilibreze bugetele şi să respecte întocmai măsurile adoptate, când stabilesc noi proiecţii bugetare. De asemenea, va fi nevoie de coordonarea sistemelor de taxe şi de cheltuieli şi al politicilor sociale. Practic, toate măsurile existente şi luate deja în zona euro trebuie aplicate unitar de către toate statele din UE, mai ales cele ce vizează legislaţia economică, cheltuielile bugetare, fiscale şi sociale care contribuie direct la prelungirea nejustificată a crizei, ca şi promisiunile populiste făcute în companiile electorale, care duc la creşterea deficitelor bugetare şi, implicit, la recurgerea la împrumuturi masive de euro, pentru plata salariilor (bugetarilor), pensiilor şi ajutoarelor sociale, încât să fie ajutaţi cu adevărat cei săraci." Henrik Enderlein, profesor la Hertie School of Guvernamental din Berlin, susţine că „este nevoie doar de o schimbare a mentalităţilor. Guvernele trebuie să înţeleagă că nu mai pot crea bugete naţionale, ci unele europene, care să ia în calcul şi acţiunile celorlalte state." Domnia sa este convins că un „ministru al finanţelor europene" ar putea coordona şi supraveghea implementarea unor politici fiscale complementare ale statelor euro, pentru a stopa cheltuielile.

Un astfel de demers nu e simplu de înfăptuit, însă realizarea lui are efecte pozitive pentru cetăţenii ţărilor UE, ca şi a celor din România, care se confruntă cu birocraţia şi corupţia. Regulile stricte şi precise venite de la un guvern european ar însemna stoparea, în bună măsură, a problemelor cu care se confruntă zi de zi. Însă, existenţa SUE, conduse de un guvern unic „nu garantează prosperitatea şi creşterea competitivităţii în întreaga zonă euro şi nici că statele membre îşi vor reduce datoriile. Exemplu în acest sens sunt Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, care au destule probleme economice şi sociale în această perioadă critică." Totuşi, „fără o coordonare fiscală şi monetară, o politică comună şi o armată puternică, Europa nu poate emite pretenţii într-o lume dominată de capitalurile private şi de ţări sau uniuni de state tot mai puternice, dacă statele în culpă cheltuiesc mai mult decât produc. Acestea riscă să se autoexcludă din zona euro, din UE dacă nu se vor încadra într-un deficit stabilit, de până la 3%, şi nu-şi vor plăti datoriile faţă de finanţatori, pentru că Germania şi Franţa nu mai sunt de acord să le subvenţioneze la nesfârşit cheltuielile nesăbuite."

Lasă un comentariu