Religie şi... ştiinţă

Distribuie pe:

„Este o binecuvântare ca omul să-şi verifice corect timpul, să găsească puţin timp să se odihnească în rugăciune, să-I consacre puţin timp lui Dumnezeu şi să înveţe să se roage. În cadrul vieţii de zi cu zi întâlnim multe greutăţi şi dezamăgiri, mulţi tineri se găsesc

într-un impas, multe semne de întrebare şi probleme există în sufletele oamenilor şi mult stres. Mai există şi acest întuneric ce intră în sufletul tânăr, făcându-l să nu ştie el însuşi cine este, ce face şi încotro se îndreaptă, să nu ştie ce vrea de la el şi de la viaţă. TOATE ACESTEA SE VINDECĂ ATUNCI CÂND OMUL ÎNCEPE SĂ-ŞI VALORIFICE CORECT TIMPUL ŞI SĂ SE ROAGE".

***

„Fiecare cuvânt pe care-l trimiteţi în lume va zidi sau va dărâma. Va înălţa piscuri de lumină sau vă va face să se deschidă prăpăstii în întuneric. Va stârni binecuvântări sau blesteme înfricoşătoare. CU CE VOM ÎMBOGĂŢII NOI CHIPUL DE LUMINĂ ŞI DE VIS AL LUMII? CU CE VOM SPORI NOI ARMONIA ŞI FRUMUSEŢEA VIEŢII? CU CE VOM ADÂNCI NOI TAINA CEA MARE DIN INIMA UNIVERSULUI?"

***

„Pe lângă anotimpuri noi avem timpurile şi avem apoi zilele şi nopţile. Fiecare cu frumuseţea lor. Ne învârtim aşa, ca într-o carte şi desluşim numai bucurii. Exact aşa cum un tată care îi reprezintă copilului diverse mijloace de a-l distra, de a-i face bucurii. Exact aşa face Dumnezeu cu noi şi-i păcat că nu suntem întotdeauna conştienţi de acest lucru, cum de altfel nici copilul nu este conştient de bucuriile pe care i le face tatăl sau mama. El crede că aşa trebuie să fie. Abia atunci când nu mai are cine să-i facă bucurii, abia atunci începe să plângă: «Unde-i tata, unde-i mama?» Abia după ce tata şi mama s-au înstrăinat puţin. Tot aşa cu Dumnezeu: După ce L-am pierdut, şi necazurile ne-au încolţit, ne dăm seama de marea pierdere suferită!"

Arhiepiscop IUSTINIAN CHIRA MARAMUREŞANUL

„1001 CUGETĂRI"

Lasă un comentariu