La aniversare - 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc

Motto: „... du poetu-n vecinică lumină."

(George Coşbuc, Scrisoarea lui Firdusi)

Opera poetului aşteaptă o nouă lectură care să-i valorifice profunzimile, originalitatea şi reverbul în timp. Este invocat cititorul care să descopere opera coşbuciană în întregul ei, la fel profilul spiritual şi intelectual al scriitorului, portretul omului „învăţat", depăşind, aşadar, „apatia şi prejudecăţile", la fel tendinţele de marginalizare, deşi „situarea sa adecvată în istoria poeziei româneşti este dificil de făcut." Receptarea lui Coşbuc a fost deviată de celebra „etichetă" pe care i-a „ataşat-o" Dobrogeanu-Gherea, aceea de poet al ţărănimii, devenită clişeu critic, pe când opera coşbuciană, prin profunzimile ei, depăşeşte acest insert restrictiv. Este şi ideea pe care o încorporează volumul „George Coşbuc - Interpretări", aflat sub tipar la Târgu-Mureş, ca demers al Editurii „Cezara". Este doar un detaliu dintr-un proiect pe care Fundaţia Culturală „Cezara" îl lansează la împlinirea a 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc.

În cuprinsul volumului, vin DASCĂLII - cei din segmentul instructiv-educativ preuniversitar (cu precădere dascăli „de română" din Bucureşti, Galaţi, Sibiu, Bistriţa, Blaj, Cluj, Sfântu-Gheorge, Sărmaşu-Mureş, Tg.-Mureş) - să scrie exegeză coşbuciană, simţindu-i lui George Coşbuc opera ca pe o carte de învăţătură, apropiindu-se de intenţionalitatea ei cu exerciţiul lecturilor repetate, creative şi, astfel, clarificatoare. Autorii pornesc de la textul propriu-zis, căruia îi fac lectura-model, cuprinzându-i înţelesul în acel limbaj inconfundabil al profesorului, inconfundabil prin percepţie, fluiditate, claritate şi reverb, descoperindu-l pe George Coşbuc ca pe un „excepţional profesionist al scrisului", un poeta faber. Comuniunea cu sinele TEXTULUI stă la baza interpretărilor, în special asupra a ceea ce George Călinescu numea „grupul de poezii pure" şi asupra „magistralei stăpâniri a limbei" despre care vorbea Titu Maiorescu în „Critice".

Profesorii de limba şi literatura română, Claudia Oancea-Raica, Raluca Marian, Carmen-Mariana Codreş, Adina Simion, Luminiţa Cornea, Vasile V. Filip, Mariana Rusu, Teodora-Alina Roşca, Maria-Daniela Pănăzan, Rozalia Brândaş, Elena Stan, în interpretările lor, nu invocă cu precădere (repetând!) dosarele de receptare critică a operei coşbuciene, pe care, desigur, le cunosc în detalii, ci îşi creează culoare ale opiniilor critice originale menite să ducă receptarea TEXTULUI coşbucian înspre un viu şi nuanţat colocviu de idei asupra nivelurilor actuale de înţelegere a operei coşbuciene. Interpretările dovedesc necesitatea noii lecturi a TEXTULUI coşbucian care să evidenţieze nu doar olimpianismul, cât mai ales tensiunile şi contradicţiile acestuia în ceea ce Lucian Valea numea „formulele delicate ale lirismului disimulat şi baladescului", „desăvârşirea" scrisului şi sensul unificator al operei coşbuciene care este „estetizarea lumii".

Lasă un comentariu