De la an la an, orașele și satele României se schimbă la față, se modernizează la nivelul celor din occident. De pildă, municipiul Târgu-Mureș a devenit în ultimii ani un oraș modern, cu spații comerciale pe măsură. Este de ajuns să petreci câteva ore în parcul de agrement Weekend sau la Platoul Cornești pentru a te convinge de aceste schimbări. Zilele trecute am fost prin pasajul de lângă Poșta Mare și am rămas uimit de curățenia și eleganța trecerilor și a magazinelor din acel loc. Mărturisesc că nici în Statele Unite ale Americii n-am întâlnit atâta curățenie. S-au schimbat la față și străzile din municipiul nostru, doar că atunci când au fost proiectate nu s-a ținut cont că vom avea un număr impresionant de autoturisme. N-am înțeles de ce nu se va construi șoseaua de centură spre Spitalul Județean, după ce ex- premierul Victor Ponta a inaugurat șantierul de construcții. S-au adus la fața locului chiar și utilaje grele, retrase imediat după inaugurare. Schimbări la față se înregistrează în marea majoritate a satelor mureșene, cu excepția celor îmbătrânite, izolate, de genul Vaidacuta, dar și aici s-a introdus curent electric, rețea telefonică și televiziune prin cablu. Clădiri noi, drumuri asfaltate, parcuri, locuințe cu apă curentă și canalizare nu mai sunt o noutate pentru satele românești.
Un rol important în modernizarea satelor românești l-au avut și îl au în continuare programele europene de accesare a fondurilor prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Renovarea satelor nu înseamnă doar realizarea infrastructurii de bază în sate și accesul la utilități de strictă necesitate: apă, canal, drumuri, ci și refacerea sau construirea de obiective cu utilitate socială, școli, grădinițe, cămine pentru vârstnici, promovarea atracțiilor turistice (vezi implicarea Fundației „Mihai Eminescu" în comuna Saschiz și în zona Târnavei Mari). Procesul de modernizare și dezvoltare a satelor va continua și în viitor prin PNDR 2014-2015, cu investiții și efort financiar considerabil, cu condiția: se așteaptă din partea autorităților locale mai multă seriozitate. Beneficiarii acestor realizări sunt producătorii agricoli mici și mari, antreprenorii din mediul rural și locuitorii din satele respective. Acolo unde în fruntea comunităților rurale au fost aleși oameni înțelepți, capabili să-și formeze echipe în stare să acceseze fonduri europene, s-au petrecut adevărate minuni. De pildă, în comuna Suplac, un primar tânăr a reușit să schimbe fața comunei prin accesarea fondurilor europene și să introducă apa, canalizarea, să asfalteze drumurile din satele comunei. În comuna Bahnea, imediat după alegeri l-am întrebat pe un primar tânăr dacă se va introduce apa potabilă și canalizarea. Mi-a declarat că acest obiectiv este prioritatea numărul unu pentru dânsul. Merită de luat exemplu de la primarul comunei Râciu, care a reușit să atragă fonduri europene, inclusiv pentru împăduriri.
Prin PNDR 2014-2020 se vor acoperi sectoare agricole și neagricole pentru dezvoltare rurală și se va asigura continuitatea investițiilor din programele anterioare. În cadrul măsurii 4 „Investiții în active fizice” se vor finanța beneficiarii care doresc să dezvolte: exploatații agricole - submăsura 4.1; exploatații pomicole - submăsura 4.1 a; procesarea/marketingul produselor agricole - submăsura 4.2 a; dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și forestiere – submăsura 4.3. Prin măsura 6 „dezvoltarea exploatațiilor și întreprinderilor „se pot depune proiecte pentru înființarea și dezvoltarea de activități nonagricole -submăsura 6.4; instalarea tinerilor fermieri - submăsura 6.1; dezvoltarea fermelor mici-submăsura 6.3. Infrastructura rurală și patrimoniul cultural pot fi dezvoltate prin măsura 7 – „Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale.” Mureșenii interesați de aceste măsuri pot obține informații gratuite direct de la Agenția de Dezvoltare Rurală și Pescuit Mureș (fostul SAPARD) cu sediul în Târgu-Mureș, Aleea Carpați, în clădirea de lângă barieră. Înainte de lua o decizie, cei interesați în depunerea unui proiect de investiție să citească cu atenție Ghidul Solicitantului de la agenția amintită; să-și facă o evaluare realistă a resurselor deținute și să aleagă submăsura care li se potrivește cel mai bine tipului de investiție. Important este să se identifice și sursa de cofinanțare, acolo unde este cazul. Deocamdată documentația este extrem de stufoasă și necesită multă răbdare și nervi, mai ales că birocrația face legea în accesarea acestor fonduri europene. Premierul Cioloș a promis că va simplifica metodologia de implementare în România a măsurilor respective. Din păcate, până în prezent n-a făcut mare lucru, iar mandatul domniei sale în curând expiră…
