Sărbătoarea „Fiii satului la Daneș"

La Daneș, după 13 ani s-a reluat obiceiul întâlnirii fiilor satului, sărbătoare de suflet a localnicilor dar și a celor plecați te miri unde, reîntorși cu drag la obârșii, având ce vedea. Comuna arată precum o grădină de flori cu trandafiri în toate culorile de la un capăt la altul, șoseaua ce străbate comuna la margini este ornamentată cu flori. Localnicii, conducerea Primăriei duc mai departe tradiția unui frumos obicei, al sărbătoririi „Fiilor satului". Organizatorul principal al acestui eveniment de excepție este Primăria - Consiliul Local Daneș, primarul Nicolae Mosora, oameni destoinici care și-au pus toată dăruirea, priceperea în organizarea până la detaliu a maratonului muzical, evoluând pe scenă artiști de excepție, care au însuflețit prin aparițiile lor numărul mare de spectatori dornici de muzică bună, de distracție, de un mic sau o bere. La deschidere, primarul Nicolae Mosora, avându-i ca invitați de onoare pe domnul prefect Lucian Goga, părintele protopop Ovidiu Dan, părintele Marius Moldovan, din parohia satului Criș, părintele Nicolae David, din satul Seleuș, domnul Doru Oprișcan, președinte PNL Mureș, consiliera județeană Ionela Balaș și, nu în ultimul rând, viceprimarul acestei comune, Ioan-Dorin Burnete. La rându-i, părintele Ovidiu Dan a ținut o scurtă rugăciune dând dezlegarea cuvenită acestei sărbători, binecuvântând comuna Daneș „și pe toți cei ce locuiesc în această așezare binecuvântată de Dumnezeu". Meleaguri ardelene, care mustesc a istorie și sfințenie. Vorbind la adresa primarului ca despre „stânca de granit a acestei comune" socotită pe timpuri „Picior de Paris". Primarul Nicolae Mosora, în scurtu-i discurs, a scos în relief sărbătoarea ce a avut darul să lumineze frunțile oamenilor dornici de frățietate, dornici de o întâlnire în care voia bună, cântecele, jocurile ardelenești, frumusețea costumelor populare au dat măreție acestei de suflet sărbători. Datorită celor două evenimente, cel prezent, iar celălalt, sfințirea noii biserici construite în mijlocul comunei, așa cum spunea primarul, construită cu mari eforturi financiare, atât din partea enoriașilor, cât și din partea primăriei, a consiliului local, a oamenilor de bine. „Astăzi, mai mult ca oricând, mă mândresc cu acest edificiu și doresc să mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea lui, vorbind la adresa bisericii, loc de închinare, accesibil, amplasat strategic, foarte încăpător, unde poate să ajungă și un credincios de 100 de ani", mulțumind tuturor și felicitând „pe toți cei care au pus umărul la realizarea acesteia". Despre sărbătoarea fiilor satului, se cunoaște, nu a mai avut loc din anul 2003, deoarece autoritățile locale au fost angrenate în diferite lucrări stringente dintre care: construcția sălii de sport, construcția din temelie a noii școli din satul Seleuș, introducerea canalizării, modernizarea școlii gimnaziale „Cornel Regman" din Daneș modernizarea și dotarea cu tot ce este necesar bunului mers al celor trei grădinițe, construcția Căminului Cultural din satul Stejăreni, realizarea unuia dintre cele mai moderne stadioane de fotbal din județ - gazonul terenului este întreținut mai bine decât altele din liga întâi, de asemenea asfaltarea străzilor pe întreaga comună, cele din localitatea Daneș sunt asfaltate în proporție de 95%, asfaltarea drumurilor agricole, modernizarea căminelor culturale din cele trei sate arondate comunei, reabilitarea Primăriei, dotarea cu birotica necesară, cât și construcția din temelie a noii biserici, toate aceste realizări au schimbat în bine fața întregii localități. Primarul Nicolae Mosora a promis consătenilor că se va implica în realizarea pe cât se poate mai des în organizarea unor astfel de întâlniri a „Fiilor satului", ca o nevoie de socializare, de cunoaștere, împărtășind acea dragoste pentru locurile natale, o invitație făcută celor plecați să nu-și uite obârșia. Potrivit acestuia, „tot consăteanul, fie plecat, fie localnic, „să se bucure de satul în care se pune la mare preț curățenia, se pune la mare preț frumosul și lucru bine făcut". Domnul prefect Lucian Goga, la rându-i, a ținut să-și arate atașamentul față de această comună, invitat fiind la sărbătoare, simțindu-se în mijlocul dănășenilor „acasă", bucuros să le fie alături, de altfel, cum de oamenii întregului județ, deoarece, în cei doi ani de când este prefect, a străbătut toate zonele județului, spunând că are aceeași atenție și sprijin acordat tuturor localităților ce compun administrativ întregul județ Mureș. Felicitând organizatorii pentru acest eveniment de excepție „care nu se face singur, ci cu efort deosebit, numai trecând în revistă marii și valoroșii interpreți de muzică populară invitați să cânte pe scena de la Daneș, poți să îți dai seama de calitatea și importanța ce se dă acestui eveniment". Totodată, felicitând atât pe domnul primar, pe consilierii locali, cât și pe locuitorii comunei Daneș, adăugând că județul Mureș, are în componența lui 102 unități administrativ - teritoriale, respectiv : comune, orașe municipii, „iar comuna Daneș", potrivit prefectului, este situată pe un loc fruntaș, spunând la adresa primarului, „că nu trebuie să se laude, întrucât îl laudă faptele dânsului". Apreciind la om hărnicia, „or primarul Nicolae Mosora, potrivit prefectului, „nu duce lipsă de hărnicie, dacă în alte locuri oamenii se lamentează, se ascund în spatele poveștilor, că e greu, că nu se poate, iată, situații în care omul sfințește locul și dovada că acolo unde se dorește se poate sunt mărturie chiar realizările acestui primar" Demne de remarcat aprecierea, cât și apropierea prefectului Lucian Goga de portul popular, fiind om al zonei, se laudă cu straiele noastre populare românești de o frumusețe aparte de pe Târnava Mare, care diferă întru totul de celelalte costume populare din județ, O părere personală, pe care prefectul Lucian Goga ne-a destăinuit-o, dorind ca alături de cele trei simboluri naționale: Imnul, Sigiliul, Stema Țării, să fie, ca simbol național, și frumosul nostru costum popular care de-a lungul veacurilor a rămas același, chiar dacă moda se schimbă, cele două culori alb și negru, folosite în redarea „heraldicii zestrei de suflet a noastre, a românilor" reprezintă pentru noi, românii, partea sufletească a credinței de nestrămutat; nu rareori lacrimile de pe obraz au fost șterse cu ștergura țesută la vremuri de restriște, cât și bucuria izbânzii nepieritorului nostru neam trecut pe răbojul istoriei prin focul atâtora lupte pentru neatârnarea și libertatea hotarelor țării. A urmat un program artistic de excepție, în care cântecul și jocul popular au descătușat energii nebănuite, dând inimii acel imbold al iubirii pentru frumos, pentru tot ce are Românul mai curat, mai înălțător. Au evoluat pe scenă: „Ansamblul „Românașul" din Albești, îndrăgiții interpreți de cântec popular românesc: Marius Ciprian Pop, Chivuța Trif, Dumitru Fărcaș, taragotistul Mihai Mariș, Sava Negrean Brudașcu, Nelu Banu, Daniela Vlad. Din cauza ploii, concertele care urmau să fie susținute de Mihaela și Ciprian Istrate, cât și de formația de muzică ușoară „Semnal M" nu au mai avut loc.

 

Lasă un comentariu