ACEASTĂ ZI ÎN CARE NUMAI EDUCAȚIE NU VA FI

„Natura ne aseamănă, educația ne deosebește", spunea Confucius. Un domeniu de care depinde progresul, care reprezintă cheia evoluției fiecărui individ în plan social, nu a putut rămâne fără o zi în care să poată fi sărbătorită la nivel internațional. Ziua aleasă de UNESCO a fost cea de 5 octombrie, zi care în acest an se potrivește a fi o zi de miercuri. În timp ce întreg mapamondul va sărbători evenimentul prin acțiuni menite să atragă atenția asupra rolului dascălilor, al școlilor și al familiei în formarea generațiilor prin care orice stat își asigură cadrul de evoluție în toate direcțiile, în România se anunță proteste în masă, iar elevii sunt nevoiți să își întrerupă activitatea școlară pentru o zi.

Deși liderii sindicatelor din învățământ își justifică acțiunile susținând că ele sunt îndreptate către salvarea învățământului românesc, nu putem să nu constatăm că solicitările de ansamblu ale acestor sindicate se referă la drepturile salariale ale cadrelor din învățământ și prea puține sau aproape deloc referitoare la baza materială din școli, la materialul didactic sau la programele după care se realizează procesul de învățământ actual. Nemulțumirile adunate în timp de salariații din învățământ vor fi probabil din nou puse pe tapet, iar ziua destinată să omagieze activitatea dascălilor, să aducă în prim plan rezultatele de excepție obținute de diferitele metode educative, se poate transforma într-un mare haos care va lăsa o urmă întunecată în amprenta socială a zilelor noastre.

Că n-am prea avea motive de bucurie pentru a sărbători evenimentul ar fi prea mult spus. Avem nevoie însă ca în această zi să simțim preocuparea pentru educație, să simțim că școala poate fi cu adevărat ceea ce trebuie să fie și că educația nu se lasă în seama părinților cu totul.

 

Lasă un comentariu