O „veșnică" întrebare: De ce nu avem autostrăzi?

Distribuie pe:

Conform unui studiu al Companiei de consultanță A.T. Kearnei - citat de Mediafax - densitatea drumurilor în România este de patru ori mai mică față de alte state din Europa de Vest și Centrală și de 14 ori mai mică față de densitatea din țările dezvoltate. Șefii de la drumuri și miniștrii Transporturilor au avut miliarde de lei de la buget și din fonduri europene și 25 de ani la dispoziție să construiască autostrăzi.

Rezultatul? Au făcut abia 400 de kilometri, restul, până la 700, fiind construiți înainte de 1989.

Așadar, revine vechea întrebare: de ce nu avem autostrăzi? Cauzele sunt multe. Potrivit analiștilor, au fost ani în care nu s-a absorbit niciun euro de la UE și în care nu s-a turnat niciun kilometru de asfalt. În plus, dacă totuși s-a construit ceva, s-a dat în folosință cu întârziere și cu „defecte": lipseau parcări, telefoane de urgență sau parapeți și garduri de siguranță. Analiștii economici enumeră, apoi, și alte deficiențe, printre care: lucrări la suprapreț, deficiențe în concesionare, asfaltul turnat „cu lopata", studii de milioane de euro. Bunăoară, CNADNR vrea studii de fezabilitate pentru zece autostrăzi, însumând 975 kilometri, estimând niște costuri de până la 78 milioane de euro, inclusiv TVA. Numai anul trecut s-a alocat pentru studii aproximativ 53 de milioane de euro. Ceea ce l-a făcut pe fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, să declare că: „NU am absorbit fonduri UE și ne batem joc de cele care ne vin." Da, ne cam batem joc, dacă luăm în calcul, printre altele, că, potrivit noului șef al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) - citat de EvZ - Tronsonul III al autostrăzii Orăștie-Sibiu (22,11 km) a fost deschis circulației, cu toate că lucrările nu erau finalizate. Drept care, după zece zile, în zona km 60+660 a apărut o fisură de zece metri. Ea s-a lungit până la mai bine de 50 de metri și s-a lățit de o palmă. Dar că, după refacerea porțiunii demolate și a altor defecțiuni punctuale, circulația poate fi redeschisă. Fără comentarii…

Și mai e o problemă: costurile. Potrivit unui raport al Consiliului Concurenței, România plătește de trei ori mai mult ca Bulgaria la kilometrul de autostradă construit. Conform sursei citate, niciun proiect de autostradă nu s-a încadrat până acum în standardele de cost stabilite prin lege. S-a dat exemplu tronsonul de autostradă București - Moara Vlăsiei, care a avut un cost pe kilometru de 9,4 milioane de euro, în timp ce standardul de cost este de 3,86 milioane de euro. Cea mai scumpă autostradă construită în România a fost tronsonul Câmpia-Turzii - Gilău (51,8 km), pentru care statul român a achitat aproape 4 miliarde de euro! Altfel spus, deși nu prea avem bani, s-au efectuat totuși lucrări la suprapreț. Cât despre cazurile de fraudare a banilor, ce să mai vorbim. Potrivit unui raport al Departamentului de Luptă Antifraudă, Nelu Iordache, fostul patron al firmei angajate să toarne asfalt - Romstrade, și-ar fi cumpărat un avion cu banii europeni primiți pentru construcția autostrăzii Arad-Nădlac! Fără comentarii!

Lasă un comentariu