Scopul bancherilor: sufletele creștine
„Prin constituirea Federal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat... pentru a transforma lumea în sclavul lor" (senator L.Mc. Fadden, Congresul S.U.A., 1932 )
Chiar dacă în realitate S.U.A. este o țară săracă, îngropată în datorii, propagandiștii le-au creat în lume imaginea unei oaze prospere, făcându-i pe mulți să migreze cu entuziasm spre acest idol „al făgăduinței" înălțat semeț pe jafuri imperiale și stimularea mândriei americanilor că pot huzuri fără opreliști într-un „paradis al plăcerilor" unde trebuie doar a sluji la falșii zei ai modernității (banii). „Distracția" aceasta, desigur foarte scumpă pentru S.U.A. și întreaga omenire, a constat mai întâi în șiretlicul băncii private evreiești Federal Reserve (a S.U.A.) de a-i avea „la mână" pe americani (și nu numai) încă de la înființarea sa în 1921, prin înglodarea lor în datorii, pe fondul emiterii bancare de hârtii fără acoperire (bancnote) și al beneficierii de bani doar din dobânzile obținute, pentru ca mai apoi S.U.A. să fie împinse cu aviditate printr-o politică externă agresivă, să atenteze economic la avuțiile mondiale, să recurgă la afaceri dubioase cu petrol în Ecuador, Venezuela (și țările arabe), să declanșeze războiul din Irak, să își propună monopolul asupra Canalului Panama și schimbarea șahului Iranului, subminarea altor state naționale prin rapoarte financiare frauduloase, mită , șantaj, sex, crimă etc. Astfel, statele spoliate s-au văzut nevoite ca, în loc să îi ajute pe cetățeni în dezvoltarea lor internă, să dea bani de la bugetele naționale ca să își achite datoriile către bancherii americani (Rockfeller, Rothschild, Morgan, Warburg etc). Și nu ar fi exclus ca unii nici măcar să nu știe că atât Banca Mondială (B.M.), cât și F.M.I., ca bănci „ale lumii viitoare", au strânse legături cu banca centrală americană, Federal Reserve, o bancă supranațională aprobată în 1913 de președintele american W. Wilson și scutită la taxe de stat! Ea este, în contextul unui sistem bancar american la temelia căruia s-au aflat conspirația și crima, puterea din spatele puterii și, în condițiile în care încă din 1919 câțiva mari bancheri au preluat controlul financiar al guvernului american, se poate spune că șefii statelor american, englez sau francez sunt de fapt niște marionete care se află la cheremul câtorva din clanurile masonice ale imperiilor bancare. În fine, de faptul că bancherii practică escrocherii pe față, cum ar fi recunoașterea că în România postceaușistă și-au permis să practice standarde duble și să ne transforme țara într-un câmp experimental „dramatic și dezgustător" (Times, Reuters), s-a covins și poporul american: nici nu este de fapt greu de dedus, când vezi că datoria externă a S.U.A. depășește PIB-ul mondial și S.U.A. au devenit cel mai mare debitor al lumii (numai sub administrația Obama s-a reușit... dublarea datoriei externe), că „soluțiile" oferite de bănci îi robesc pe americani cu fel și fel de condiționări: supraveghere electronică, vaccinare, reducerea populației, sfidarea democrației, întărirea Poliției pentru a ține în frâu o populație tot mai nemulțumită, legislație anticreștină etc)! Sigur că, inclusiv în România, promotorii sistemelor bancare de înrobire de tip F.M.I. și B.M. nu au avut nici cea mai mică reticență, în jocul lor murdar, uneori chiar să ne oblige să luăm bani cu împrumut și să ne distrugă economia țării prin impunerea unor măsuri cum ar fi privatizarea forțată (și frauduloasă) a industriei, desființarea locurilor de muncă, reducerea cu 30% a efectivelor militare, reducerea rezervei de grâu (de la 2 milioane tone la 350.000 tone), desființarea marilor combinate zootehnice și agricole, legi (seculariste) care să instituie supravegherea electronică, statul polițienesc, vaccinarea în masă, scoaterea din Codul Penal a infracțiunii de subminare a economiei naționale etc. Și chiar dacă nu mi-am propus să subliniez acum toată gama de reguli mafiote ale oamenilor de afaceri sau politicieni americani, cu care ne-au corupt o clasă politică abia născută la democrație, totuși este strigător la cer să afli că Statul Român a fost obligat să plătească firmei americane Bechtel de 5 ori mai mult decât era normal pe 1 km de autostradă (ministrul D. Șova ne-a lăsat să înțelegem că partea română nici nu ar dispune măcar de dublura contractului!), să auzi că C.I.A. a intervenit pentru ca o firmă americană să foreze pe platoul continental al Mării Negre, să afli de la un prim-ministru (A. Năstase) că s-au făcut presiuni ca România să se împrumute la F.M.I., să știi că cea mai importantă bancă românească de comerț exterior (Bancorex) a fost falimentată de un agent al bancherului amrican Rothschild, să observi că prim-ministrul țării tale este impus de F.M.I. și B.M. (Th. Stolojan), să înțelegi unde am ajuns dacă este posibil ca guvernatorul B.N.R. (M. Isărescu să facă jocurile C.F.R. (controlat de magnații Rothschild și Rockfeller), să constați cât dispreț național poate conține gestul unui director al Bancorex (D. Andrei) de a transfera ilegal o foarte mare sumă de bani - din conturile băncii - în favoarea magnatului Rothschild...
Hm! O fi oare, în abordările aberante menționate, vreo umbră de respect față de noi - românii - și de convențiile în vigoare? O „văd" cei care fac atâta paradă de felul în care s-a ajuns să avem atâția corupți în țară? Dar cei care strigă, de aici și de dincolo, „Jos corupția"? Ei nu sunt, oare, corupți? Sau incompetența lor nu ... ucide? Lor, adică acelora care nu văd decât răul din ograda noastră, le recomand spre meditație următorul text-avertisment al fostului prim-ministru N. Văcăroiu: „F.M.I. și Banca Mondială reprezintă în domeniul financiar - monetar, dar și în politica economică, ceea ce erau pe timpuri comisarii sovietici. Au o matrice generală, una și aceeași, pe care o aplică în toate țările aflate în tranziție, fără să țină seama de specificul și de evoluția țării respectice (...) Personal, nu cunosc vreo țară care să fi obținut succese în urma aplicării măsurilor de ajustare structurală impuse de F.M.I. și Banca Mondială. Din contră"!
